Aeronava care îi va duce pe sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris a fost botezată Nadia Comăneci. Compania TAROM a semnat un acord de utilizare a numelui marei sportive.

Compania TAROM a semnat, joi, acordul de utilizare a numelui Nadiei Comăneci pentru denumirea unei aeronave B737-800 din flota companiei aeriene. Astfel, aeronava va purta numele marii gimnaste române, deținătoarea celor cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice, în 1976 și în 1980, și a recordului pentru prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Montreal, în 1976.

„Mă bucur să fac parte din acest proiect prin care pot fi alături de sportivii noștri și de români. Doresc succes delegației României la Jocurile Olimpice. Istoria se scrie mai departe!”, a declarat Nadia Comăneci.

„TAROM este un partener istoric al sportivilor români care au reprezentat și reprezintă țara noastră la Jocurile Olimpice. Faptul că sportivii români, participanți la Olimpiadă, vor zbura către Paris la bordul aeronavei ce poartă numele Nadiei Comăneci, care a scris istorie la Montreal, în 1976, și a devenit cea mai galonată sportivă româncă din toate timpurile, este un simbol al parteneriatului pe care TAROM l-a încheiat, de-a lungul anilor, cu tot ceea ce înseamnă perseverență și performanță”, a declarat Costin Iordache, directorul general al TAROM.

Aceasta este prima aeronavă din flota TAROM care va primi numele unui sportiv. Marea sportivă a acordat gratuit statului român dreptul de utilizare a numelui său pentru industria transportului din România. Aeronava „Nadia Comăneci” va deservi, în continuare, clienții companiei TAROM.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în Qatar a discutat cu gazdele despre investiții majore în infrastructură, energie, agricultură și alte sectoare economice de interes.

Reprezentanții Guvernului anunță că „o dimensiune importantă a vizitei efectuate de delegația română condusă de premierul Marcel Ciolacu în Qatar a reprezentat-o componenta economică, investiții în Portul Constanța, Aeroportul Internațional Traian Vuia din Timișoara, Autostrada Comarnic-Brașov și modernizarea căii ferate Predeal-Brașov fiind pe agenda discuțiilor”.

Prim-ministrul român a avut întrevederi cu Șeicul Faisal bin Qassim al-Thani, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din Qatar, cu reprezentanții Autorității de Investiții din Qatar (QIA), fondul suveran de investiții al Statului Qatar, și cu cei ai Qatari Industrial Manufacturing, în cadrul cărora au fost aduse în discuție interesele comune și posibilitățile de cooperare.
Premierul României a subliniat că „Executivul pe care îl conduce este interesat de creșterea investițiilor qatareze în România și de o cooperare bilaterală sectorială mai strânsă și mai dinamică, în vederea atingerii potențialului real al relațiilor bilaterale”.

Un pas concret, rezultat în urma discuțiilor, va fi crearea unui grup comun de lucru care să identifice proiecte concrete și de interes pentru ambele părți, pentru promovarea în rândul investitorilor interesați. De asemenea, s-a discutat despre reactivarea Comisiei mixte de cooperare economică, ca o platforma potrivită pentru explorarea variantelor de diversificare a cooperării bilaterale, și despre organizarea unui Forum de afaceri bilateral.

Premierul Ciolacu a subliniat „interesul țării noastre în creșterea investițiilor qatareze în România, oferind oportunități majore în domenii foarte diversificate”.
„România este un furnizor de securitate energetică la nivel regional, iar sectorul nostru energetic parcurge un proces de transformare, care vizează creșterea rezilienței, competitivității și durabilității. Este un domeniu interesant și ofertant pentru oamenii de afaceri implicați în «energia viitorului», pentru că ne dorim introducerea de tehnologii noi, bazate pe energia regenerabilă, stocarea energiei electrice și implementarea de sisteme cu un grad înalt de eficiență”, a afirmat șeful Executivului român.

Premierul a amintit oportunitatea deschisă de noile exploatări de gaze naturale din Marea Neagră, dar și expertiza specialiștilor români, factori ce pot facilita implicarea companiilor românești de profil în programele de dezvoltare a producției petrolului prin metode avansate de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte mature sau greu accesibile din Qatar.

Un subiect important a fost cel al Portului Constanța, care oferă noi oportunități logistice competitive, devenind cel mai important hub de distribuție al UE la Marea Neagră pentru Europa Centrală și de Est odată cu reconfigurarea rutelor logistice. Tot în domeniul infrastructurii, prim-ministrul și reprezentanții statului Qatar au discutat și despre investiții în dezvoltarea capacității Aeroportului Internațional Traian Vuia din Timișoara, finanțarea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov și modernizarea căii ferate Predeal-Brașov.

În ceea ce privește agricultura, dialogul a vizat, în special, variantele de facilitare a exporturilor de produse românești în Qatar în condiții reciproc avantajoase. De altfel, în cadrul vizitei a fost semnat un Memorandum de înțelegere privind cooperarea în domeniul carantinei veterinare, importul și exportul de animale vii și păsări neafectate de epidemii și boli contagioase între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din România și Ministerul Municipalității din Statul Qatar.

Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor economice s-a referit la modalitățile de a extinde a colaborării dintre România și Qatar în cadrul formatului Inițiativa celor 3 Mări (I3M), care poate oferi statului Qatar ocazia de a se poziționa ca important susținător al inter-conectivității la nivel regional și global și ar putea, de asemenea, deveni unul din principalii beneficiari ai numeroaselor oportunități economice stimulate de acest format (sute de proiecte de infrastructură, drumuri, infrastructură comunicații, IT&C).
Totodată, premierul României a amintit că România are un avantaj competitiv în domeniile imobiliar, turism, IT și securitate cibernetică, industria de apărare și ape minerale, toate oferind posibilități de investiții directe qatareze în economia românească și care să conducă, în timp, la dezvoltarea unui parteneriat bilateral aprofundat.

Sistemele de irigații din Lunca Dunării sunt extinse și modernizate. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat atât sistemele care funcționează, cât și zonele în care se fac lucrări.

Potrivit ministrului, de la pornirea primei stații de pe Amenajarea de Irigații Terasa Corabia, peste 136 de hectare de teren agricol pe care se cultivă cereale și fasole au fost irigate. Alte lucrări sunt în desfășurare.
„Pe Terasa Corabia încă se execută lucrări de reabilitare la Stația de Bază Celeiu, la stațiile de repompare și pe cele 13 canale de aducțiune, valoarea totală a investiției fiind de aproximativ 58.000.000 lei. Suprafața care va fi irigată, la finalizarea lucrărilor, este de 31.000 de hectare. Pe această amenajare au fost înființate 14 OUAI-uri, cu o suprafață de 29.000 de hectare”, a anunțat ministrul Florin Barbu.

Apa este livrată fără costuri pentru fermieri.
„Azi avem apă pe canale, fără costuri pentru fermieri, azi avem sisteme de irigații reabilitate, OUAI-uri care au accesat proiecte pentru modernizarea infrastructurii secundare, pentru că noi toți, ne-am respectat angajamentele și am lucrat împreună”, a precizat ministrul Agriculturii.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție de 97% în cazul fondurilor europene. Este vorba despre fondurile alocate în exercițiul financiar 2014-2020, prin Politica de Coeziune.

România a primit peste 23 de miliarde de euro de la UE în perioada 2014-2020.
„Nu mai puțin de 23,288 miliarde euro a primit România, până la acest moment, din exercițiul financiar 2014-2020, pe Politica de Coeziune, ajungând la un grad de absorbtie de 97%”, a declarat ministrul Câciu.

Reprezentantul Guvernului a comparat rezultatele din ultimii doi ani cu cele din ultimii șapte ani.

„Să mai spun că, la momentul intrării la guvernare, noiembrie 2021, România primise doar 11,8 miliarde euro din cele 24 mld cuvenite pe Politica de Coeziune? Avand un grad de absorbție de 50%? (50% la un an dupa terminarea perioadei normale de absorbtie si intrand in perioada de extindere n+3). Să mai spun că în acesti doi ani si jumatate de când suntem la guvernare, iată, au intrat în România sume duble față de cei sapte ani anteriori de când exercițiul financiar 2014-2020 intrase în vigoare? Cum ar fi arătat România fără acest rezultat? Rezultat care vine pentru că suntem o echipă în Guvern, în ministere si pentru că avem o coalitie stabilă care a înteles ca interesul României este peste cel politic, de partid, iar ura și dezbinarea precum și concursul "cine e mai deștept" nu fac decât sâ distrugă o nație”, a precizat ministrul Adrian Câciu.

Europarlamentarul român Dan Nica, liderul grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, a solicitat explicații de la comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton. Social democratul a făcut interpelările pe tema dependenței față de China în producția de panouri solare și a soluțiilor pentru sprijinirea industriei oțelului, aluminiului și cimentului.

„În această săptămână, din poziția de lider al grupului S&D în Comisia pentru industrie, cercetare și energie, am cerut soluțiile comisarului european pentru Piață Internă, Thierry Breton, atât despre reducerea dependenței față de China în producția de panouri solare cât și sprijinul concret pentru industria oțelului, aluminiului și a cimentului”, a declarat Dan Nica.

Politicianul român a mai spus că importurile de oțel din afara UE nu reprezintă soluția așteptată de industria europeană.
„Prin Net-Zero Industry Act ne-am luat angajamentul că industriile care au emisii de dioxid de carbon vor avea sprijinul Comisiei Europene în drumul lor spre decarbonizare. Importurile de oțel din Turcia, Rusia sau Oman nu au fost și categoric nu vor fi soluția pe care ne-o dorim. Toate aceste lucruri subminează grav eforturile făcute în încercarea de a fi siguri că putem produce în UE toate elementele necesare pentru industriile strategice sau critice.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a lansat licitația pentru Cloudul Guvernamental Dedicat. Anunțul a fost făcut de ministrul Bogdan Ivan. Obiectiv atins, a spus demnitarul.
Cloudul Guvernamental Dedicat va aduce în România cele mai eficiente și inovative tehnologii disponibile în lume, susține Bogdan Ivan.

„Am publicat în SEAP și în Jurnalul Uniunii Europene licitația pentru componenta de cloud dedicat din cloudul guvernamental. Cloudul dedicat este rezultatul renegocierii PNRR cu Comisia Europeană, pe care am obținut-o la finalul anului trecut. Cloudul dedicat va funcționa ca temelie a arhitecturii tehnice pentru infrastructura informatică a statului român”, a explicatministrul Cercetării.

Valoarea cloudului este de aproximativ 80 de milioane de euro.
„Cloudul dedicat va conține cele mai eficiente și inovative tehnologii disponibile în lume, iar valoarea lui este de aproape 80 milioane euro. În ansamblu, cloudul guvernamental este o infrastructură IT de mileniul III, cu cele mai avansate sisteme de securitate cibernetică, care va găzdui platformele și aplicațiile informatice ale administrației centrale. Doar prin investiții în tehnologii de ultimă generație putem digitaliza administrația și conecta instituțiile între ele. Beneficiarii acestor transformări sistemice sunt cetățenii – astfel, România va recupera în doar 4 ani decalajele față de Occidentul european în ce privește calitatea serviciilor publice digitale”, a precizat Bogdan Ivan.

Liderul PSD Timiş, Alfred Simonis susține că rivalul său din județ, Alin Nica, a încercat să schimbe tabăra politică. M-a abordat direct pe mine şi prin intermediari să îl primim în PSD, a promis că aduce 15-17 primari, a declarat soecial democratul.

Discuția ar fi avut loc după ce Nica a aflat că nu va putea candida pentru un al doilea mandat la preşedinţia CJ Timiş din partea PNL.

„Îi reamintesc domnului Nica faptul că a fost unul dintre vicepreşedinţii PNL care a votat alianţa de guvernare cu PSD. A votat şi lista comună de europarlamentare. Vă spunea dumneavoastră în urmă cu trei săptămâni că e exclus ca PNL să îl susţină pe Simonis, dar dacă PSD îl susţine pe dânsul şi pe Nicolae Robu, citez, acceptăm sprijinul. PSD e rău că nu îl susţine pe dânsul. Dacă îl susţinea, nu mai era aşa rău. Când s-a decis ca cel care va candida la preşedinţia CJ Timiş să fie din partea PSD, domnul Nica m-a abordat direct pe mine şi prin intermediari să îl primim în PSD. A promis că aduce 15-17 primari”, a declarat Alfred Simonis, citat de News.ro.

Alin Nica susține că nu s-a gândit niciodată să treacă la PSD.
„Dacă el chiar crede că eu m-am gândit măcar o clipă să merg la PSD, încep să îmi pun întrebări în privinţa nivelului său de inteligenţă. Rămân fidel valorilor liberale şi susţin în continuare că voturile nu se tranzacţionează, primarii nu au o sacoşă de voturi pe care o dau în stânga sau în dreapta, după cum au ei chef, aşa cum pare să creadă domnul Simonis”, a spus Alin Nica.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu directorul general al International Finance Corporation (IFC), Makhtar Diop. Întâlnirea a avut loc joi seara.

Temele abordate au vizat contribuția activă a României la dezvoltarea lanțurilor valorice regionale și globale, cu expertiza și sprijinul instrumentelor financiare inovatoare promovate de IFC pentru o dezvoltare sustenabilă. În acest sens, s-a discutat despre promovarea investițiilor private în infrastructură, în special prin parteneriate public-private, formularea unui plan de acțiune pentru dezvoltarea unor proiecte eoliene offshore la Marea Neagră, precum și susținerea Strategiei de economie circulară a României.

„A fost o discuție constructivă despre prioritățile viitoare și importanța unei tranziții ecologice de succes. Doresc să continuăm dialogul și să construim cooperarea noastră pentru a ne asigura că România își dezvoltă capacitățile de energie regenerabilă și stocarea acestora” a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Directorul general al IFC, Makhtar Diop, a subliniat, la rândul său, că există oportunități noi de dezvoltare, îndeosebi prin parteneriate public-private, mai ales în domeniul infrastructurii. Totodată, a asigurat sprijinul IFC de a se implica în sprijinul companiilor românești, esențiale pentru creșterea economică a României și pentru integrarea lor în lanțurile valorice regionale și globale.

„În ultimii 30 de ani, IFC și România au dezvoltat un parteneriat solid. Acest lucru ne-a permis să inițiem mai multe proiecte atât în privatizări, parteneriate public-private care au generat servicii mai bune, dar și primele instrumente financiare inovatoare”, a declarat reprezentantul IFC.

International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, este cea mai mare instituție de dezvoltare globală axată pe sectorul privat pe piețele emergente. IFC activează în peste 100 de țări. În anul fiscal 2023, IFC a angajat o sumă record de 43,7 miliarde de dolari companiilor private și instituțiilor financiare din țările în curs de dezvoltare.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat la inaugurarea celui de-al treilea centru de numărare și sortare a ambalajelor din cadrul Sistemului de Garanție – Returnare (SGR). Evenimentul s-a desfășurat la Brașov.

Noul centru este localizat în centrul industrial VGP Park din Brașov și va crea, în primă fază, 40 de locuri de muncă.
În timpul evenimentului, ministrul Mircea Fechet a dezvăluit câte ambalaje se adună prin Sistemul de Garanție-Returnare.

„Astăzi, putem spune că Sistemul Garanție-Returnare a schimbat viața tuturor românilor. Când vorbim despre SGR, vorbim și despre astfel de locuri precum cel de aici și nu ne referim doar la miliardele de PET-uri, de sticle sau de doze de aluminiu, ne referim la investiții, ne referim la locuri de muncă. Sistemul Garanție-Returnare înregistrează un progres fantastic. Nu pot decât să mă bucur când aud că, în anumite zile, se colectează peste 3 milioane de ambalaje, deoarece asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că sistemul este obligat să țină pasul astfel încât capacitatea de preluare a ambalajelor de la comercianți să crească pentru a face față volumului tot mai mare de ambalaje ridicate de la micii comercianți, din HORECA, din sectorul de alimentație publică”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Anterior au fost inaugurate centre asemănătoare în comuna Bonțida, județul Cluj, și în comuna Giarmata, județul Timiș.

Ministerul Sănătății a finalizat licitația internațională pentru achiziția de echipamente pentru sistemul național de telemedicină de urgență, iar contractul de instalare a acestora a fost semnat joi.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, 131 de Unități de primire urgențe (UPU) și Compartimente primire urgențe (CPU) din spitale județene, municipale și orășenești vor fi dotate cu echipamente IT (hardware și software), sisteme de comunicații date (audio și video), echipamente și dispozitive medicale specifice și alte echipamente pentru asigurarea infrastructurii necesare comunicării cu centrele regionale de telemedicină de urgență (București, Tg. Mureș, Timișoara și Iași).

Rolul principal al sistemului de telemedicină este „de a facilita asigurarea de consultații de specialitate la distanță pentru pacienții ce se prezintă la unitățile/compartimentele de primire urgențe, respectiv asigurarea unui diagnostic rapid și decizii cu privire la tratamentul și transferul pacienților între unitățile sanitare”.
Sistemul va asigura transmiterea de date (audio și video) în timp real. Proiectul în valoare totală de 6.5 milioane de lei este implementat de Ministerul Sănătății prin proiectul Băncii Mondiale.