În calitate de gazdă, declar că a fost un privilegiu să mă întâlnesc cu reprezentanţi ai aeroporturilor româneşti pentru a discuta despre direcţia şi progresul infrastructurii noastre aeroportuare. În faţa acestei audienţe alese, am simţit o energie motivantă şi o determinare de a continua să atingem culmile excelenţei.

Alături de Adrian Cojoc – director general al Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA R.A., de David Ciceo – preşedinte al Asociaţiei Aeroporturilor din România (AAR), de Cornel-Laurian Stoica – inspector general al Poliției de Frontieră Române, de Alexandru-Marius Vizitiu – împuternicit adjunct al inspectorului general al Poliției de Frontieră Române şi de Nicolae Stoica – director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române am discutat despre perspectivele de dezvoltare 2024 – 2029 ale eficientizării industriei aeronautice române.

Subiectele dezbătute au făcut referire la intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene, la sistemul integrat pentru cooperarea între părţi pentru a face progrese semnificative în industrie şi pentru a oferi servicii superioare pasagerilor şi la viitoarele proiecte de finanţare prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 pentru modernizare și dezvoltare.

„Declar această şedinţă ca fiind un eveniment care şi-a îndeplinit scopul, deoarece mă simt mai îmbogăţit în urma participării la aceasta. Feedback-ul a fost constructiv, am planificat acţiuni concrete de investiţii în facilităţi, angajaţi pregătiţi şi personal competent, unde am menţinut o comunicare deschisă între participanţi pentru a dezvolta şi aprofunda subiectele abordate.

Mulţumesc participanţilor pentru implicarea de care au dat dovadă şi pentru angajamentul lor faţă de succesul entităţilor prezente la acest eveniment! Datorită dumneavoastră, România este la standard mondial din punct de vedere al productivităţii şi calităţii industriei aeroportuare.

Transmit mulţumiri instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională din România care gestionează situaţiile de urgenţă şi care sunt responsabile de monitorizarea şi gestionarea securităţii în operaţiunile aeriene!

Să ne îndreptăm cu încredere spre viitorul promiţător pe care îl construim împreună.” a detaliat, pe pagina sa de Social media, Şerban Todorică-Constantin, președintele interimar al CJ Brașov

În calitate de partener al Consiliului Local Ivano-Frankivsk, CJ Botoșani a depus la finanțare pe Programul Interreg un nou proiect pentru dezvoltareaȘcolii din Dorohoi.

Prin proiect se urmărește realizarea unei grădini terapeutice, prin instalarea de instrumente muzicale de exterior și amenajarea unei alei senzoriale. De asemenea, vor fi reamenajate parcarea și căile de acces în școala specială de la #Dorohoi. Valoarea totală a proiectului este de 404 mii de euro, din care 364 de mii de euro grant și 40 de mii de euro contribuția celor doi parteneri.

Se pune un accent deosebit pe partea de educație, mai ales că școlile din subordinea CJ au specific aparte, adresându-se copiilor cu nevoi speciale.

„Niciun efort nu este prea mare pentru a le asigura mediul propice dezvoltării, astfel încât să dobândească un minim de competențe profesionale care să-i ajute să se integreze mai bine în societate.”spun consilierii județeni semnatari.

În calitate de partener al Consiliului Local Ivano-Frankivsk, CJ Botoșani a depus la finanțare pe Programul Interreg un nou proiect pentru dezvoltareaȘcolii din Dorohoi.

Prin proiect se urmărește realizarea unei grădini terapeutice, prin instalarea de instrumente muzicale de exterior și amenajarea unei alei senzoriale. De asemenea, vor fi reamenajate parcarea și căile de acces în școala specială de la #Dorohoi. Valoarea totală a proiectului este de 404 mii de euro, din care 364 de mii de euro grant și 40 de mii de euro contribuția celor doi parteneri.

Se pune un accent deosebit pe partea de educație, mai ales că școlile din subordinea CJ au specific aparte, adresându-se copiilor cu nevoi speciale.

„Niciun efort nu este prea mare pentru a le asigura mediul propice dezvoltării, astfel încât să dobândească un minim de competențe profesionale care să-i ajute să se integreze mai bine în societate.”spun consilierii județeni semnatari.

S-a semnat contractul de lucrări CL 3 Lot 2 „Extindere alimentare cu apă și canalizare în comunele Lechința, Miceștii de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie și Budești”.

Lucrările vizează ➔ Conductă nouă de aducțiune Lechința-Miceștii de Câmpie (21.75 km) + 1 stație de pompare nouă, pentru a asigura alimentarea cu apă a 13 localități din comunele Lechința, Sânmihaiu de Câmpie, Miceștii de Câmpie și Budești.

UAT SÂNMIHAIU DE CÂMPIE:

- aducțiunea nouă de la aducțiunea principală la gospodărie de apă Sânmihaiu de Câmpie cu o lungime de 1.03 km + 2 rezervoare + 1 stație de clorinare nouă

- extindere rețea de distribuție apă potabilă (37.03 km)

• în loc. Stupini:3.85 km

• în loc. Sânmihaiu de Câmpie: 12.71 km

• în loc. La Curte: 4.8 km

• în loc. Brăteni: 5.85 km

• ⁠în loc. Zoreni: 9.83 km

- vor fi branșate la rețeaua de apă potabilă un număr de 660 gospodării:

- se va construi 1 stație de pompare de apă potabilă tip hidrofor pentru asigurarea presiunii în rețelele de distribuție din localitățile La Curte, Brăteni și Stupini

UAT BUDEȘTI:

- aducțiunea nouă de la aducțiunea principală la gospodărie de apă Budești cu o lungime de 9.1 km + 2 rezervoare de înmagazinarea apei + 1 stație de pompare apă potabilă nouă + o stație de clorinare.

- extindere rețea de distribuție apă potabilă (45.5 km)

• în loc. Țagu: 12.5 km

• în loc. Țăgșoru: 9.13 km

• în loc. Fânațe: 10.34 km

• în loc. Budești: 13.52 km

- vor fi branșate la rețeaua de apă potabilă un număr de 766 gospodării:

- se vor construi 2 stații de pompare apă potabilă pentru asigurarea presiunii în rețelele de distribuție din localitățile Țagu și Țăgșoru

UAT MICEȘTII DE CÂMPIE:

- gospodărie de apă Miceștii de Câmpie cu 2 rezervoare de înmagazinarea apei, 1 stație de clorinare nouă, 1 stație de pompare apă potabilă nouă

- extindere rețea de distribuție apă potabilă (23.74 km)

• în loc. Visuia: 12.66 km

• în loc. Miceștii de Câmpie: 6.42 km

• în loc. Fântânița: 4.7 km

- vor fi branșate la rețeaua de apă potabilă un număr de 414 gospodării:

- se vor construi 3 stații de pompare apă potabilă tip hidrofor pentru asigurarea presiunii în rețelele de distribuție din localitățile Miceștii de Câmpie și Visuia

UAT LECHINȚA:

- aducțiunea nouă de la aducțiunea principală la gospodărie de apă Sângeorzu Nou cu o lungime de 1.3 km + 2 rezervoare de înmagazinarea apei + 1 stație de clorinare nouă;

- extindere rețea de distribuție apă potabilă în loc. Sângeorzu Nou (10.66 km)

- vor fi branșate la rețeaua de apă potabilă un număr de 321 gospodării

- extindere rețea de canalizare (7.2 km)

• în loc. Vermeș: 6.42

• în loc. Lechința: 0,8 km

- vor fi racordate la rețeaua de canalizare un număr de 276 gospodării: (Vermeș și Lechința)

- se vor construi 5 stații noi de pompare apă uzată + 4 stații de pompare vor fi reabilitate

Lucrările la acest proiect important au ajuns în ultima fază: semnalizările, marcajele, stâlpii de iluminat, balustrade de protecție.

Conform anunțului făcut de Direcția Regională de Drumuri Cluj, responsabilă de lucrări, până la sfârșitul lunii martie cei 19 km de drum vor fi deschiși traficului.

Este unul dintre cele mai importante proiecte pentru Oradea și județul Bihor, asigurând conexarea cu rețeaua europeană de autostrăzi.

Proiectul tehnic al acestui drum a fost realizat de Primăria Oradea, în 2018, pe baza unui parteneriat încheiat cu CNAIR. Lucrările au fost contractate de CNAIR, iar DRDP Cluj a fost mandatată să le gestioneze.

Proiectul este finanțat din fonduri europene prin programul Infrastructură Mare gestionat de Ministerul Transporturilor.

Colaborarea între mai multe autorități, parteneriatele și capacitatea de a depăși obstacolele duc la realizarea proiectelor mari.

„Sunt primari în comunitățile județului Bacău care au dovedit, prin perseverență și viziune, că pot transforma școlile din mediul rural în unități inovative, moderne și în pas cu noua tehnologie, asemenea celor din mediul urban”, declară președintele Consiliului Județean Bacău, Valentin Ivancea, pe pagina de FB.

Gabriel Savin - edilul comunei Dealu Morii a implementat, prin POR, un proiect în valoare de aproximativ 8 milioane lei care a vizat îmbunătățirea infrastructurii educaționale, prin reabilitarea, consolidarea, modernizarea și extinderea Școlii cu clasele I-VIII din satul Dealu Morii.

Elevii și cadrele didactice beneficiază acum de un centru educațional modern, cu dotări de ultimă generație și resurse educaționale actualizate.

Practic, se vorbește despre o școală realizată la standarde europene, cu panouri fotovoltaice, care dispune de sisteme moderne de învățare, mobilier nou, dotări digitale performante, componente care contribuie la derularea orelor de studiu în mod interactiv.

O noutate, extrem de interesantă și vizionară consideră consilierii județeni, este ideea de a achiziționa 53 de biciclete, pe categorii de vârstă, pentru derularea activităților recreative, sportive și de tip „Școala altfel”.

”Admir această preocupare de a le insufla copiilor plăcerea și obiceiul de a include în rutina zilnică sportul, un element atât de important pentru sănătate.

?? Îl felicit pe Gabriel Savin pentru maniera în care a gestionat și finalizat implementarea acestei investiții remarcabile. Cu siguranță, pe orice drum al vieții vor ajunge copiii care învață acum în această unitate, își vor aminti cu bucurie de condițiile excelente de studiu, din Dealu Morii”, a mai punctat Valentin Ivancea

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a semnat, la Liège, foaia de parcurs a Uniunii Europene pentru economie socială.
Documentul întărește rolul pe care îl au statele membre de a dezvolta întreprinderi nu doar profitabile ci și incluzive și sustenabile.

„Creșterea sărăciei reprezintă un risc uriaș pentru Uniunea Europeană. Iar economia socială poate fi unul dintre cele mai importante instrumente la îndemână pentru noi toți. De aceea trebuie să sprijinim integrarea persoanelor vulnerabile. Tot astăzi, la București, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a depus un proiect în cadrul programului "Educație și #formare" în valoare de 4 milioane de euro pentru dezvoltarea economiei sociale", a declarat, în deschiderea conferinței de la Liège, Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Economia socială reprezintă activitățile organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general sau interesele unei colectivități. Economia socială are la bază iniţiativa privată și voluntară, cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi, a explicat ministrul român.
România are o tradiție îndelungată în economia socială, de la dezvoltarea produselor de artizanat în asociații cooperatiste și până la întreprinderile special dedicate persoanelor cu dizabilități. Noul concept pune accent pe digitalizare ca mijloc de promovare a economiei sociale, a precizat Simona Bucura-Oprescu.

Ministerul Apărării Naționale desfășoară, în această perioadă, activități de recrutare, pentru posturi de soldați și gradați profesioniști. Armata are nevoie de tineri, atât fete, cât și băieți.

„Pentru această serie au fost introduse în Planul de recrutare 5093 de locuri, în 41 de județe din ţară și în Municipiul București”, anunță MApN.

Procesul de recrutare și selecție se desfășoară după următorul calendar: înscrierea candidaților: 12.02 – 01.03.2024; selecția candidaților: 19.02 – 04.03.2024; efectuarea examinării medicale în unitățile sanitare militare: 26.02 – 08.03.2024; termen final de întocmire a dosarelor de candidat: 22.03.2024.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o serie de discuții aplicate cu reprezentanții Consiliului național al întreprinderilor private mici și mijlocii din România (CNIPMMR). Dialogul a vizat provocările pe care firmele le întâmpină în activitatea lor, în special din perspectiva interacțiunilor cu instituțiile statului, și propuneri de îmbunătățire a acestora.

Șeful Executivului a amintit noile măsuri fiscale aplicabile de la începutul anului și a apreciat feed-back-ul primit din partea oamenilor de afaceri în legătură cu punerea lor în practică.

”Firmele mici și mijlocii reprezintă o componentă vitală a economiei românești și întâlnirile periodice cu mediul de afaceri ne ajută să ajustăm măsurile guvernamentale cu așteptările întreprinzătorilor. Ne propunem să nu mai avem în economie activități nefiscalizate, dar nu vrem să complicăm sau să îngreunăm viața oamenilor de afaceri și pe linia aceasta se înscriu și eforturile noastre de digitalizare a autorităților statului” a declarat premierul Ciolacu.

La rândul lor, reprezentanții CNIPMMR au apreciat constanța întâlnirilor avute cu primul-ministru și cu reprezentanții Guvernului și faptul că au fost găsite împreună rezolvări la o mare parte din problemele întreprinzătorilor.
Din partea Guvernului, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai participat la discuții vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Ghigiu.

Consiliul Județean Argeș invită argeșenii la Ziua Porților Deschise la Palatul Administrativ al Județului Argeș, eveniment care va avea loc vineri, 16 februarie 2024, începând cu ora 12.00, la sediul din Pitești, Piața Vasile Milea, nr.1.

Evenimentul marchează finalizarea proiectului "Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ". Cu această ocazie, Palatul Administrativ își va deschide porțile pentru publicul larg.

Vizitele vor fi organizate în trei grupuri, după următorul program:

ora 12.00 - primul grup de vizitatori;

ora 12.30 - al doilea grup de vizitatori;

ora 13.00 - al treilea grup de vizitatori.

Cei care doresc să viziteze Palatul Administrativ sunt rugați să se înscrie la Registratura Consiliului Județean Argeș (Pitești, Piața Vasile Milea, nr. 1 - Parter) sau la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

La înscriere, cei interesați sunt rugați să menționeze din care grup de vizitatori vor să să facă parte.

Palatul Administrativ este una dintre construcțiile emblematice ale județului Argeș, fiind opera arhitecților Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc. Construit în perioada 1969-1970, edificiul are o puternică încărcătură istorică, fiind locul în care au fost adoptate importante decizii politice, economice și culturale de către personalităţi marcante.

Aeroportul Arad a finalizat, la finalul anului trecut, lucrările de refacere a căii de rulare, o investiție c u o valoare de 19,2 milioane de lei, fonduri accesate prin Programul Operațional Infrastructură Mare. Proiectul a mai prevăzut achiziționarea şi a unui utilaj pentru lucrări de întreţinere a platformelor de îmbarcare, a căii de rulare Alfa şi a pistei. Autospeciala respectivă a costat peste 4,4 milioane de lei, fiind un utilaj complex.

Lucrările au fost impuse de Autoritatea Aeronautică, pentru a acorda certificarea de conformitate atât în ceea ce privește calea de rulare Alfa, cât şi platforma 1 de îmbarcare a călătorilor.

Directorul Aeroportului, Ovidiu Moșneag, a detaliat investițiile realizate, respectiv: refacerea în integralitate a căii de rulare Alfa, cea care face legătura între platformele de îmbarcare/debarcare și parcare aeronave şi pista de decolare/aterizare, dotarea acesteia cu balizaj nou, asigurarea iluminatului solicitat în legislația de profil, precum şi realizarea marcajelor.

„Din punct de vedere al cerințelor din regulamentul 139 al Comisiei Europene, care reglementează funcționarea Aeroportului, avem îndeplinite toate condițiile de funcționare. Noua cale de rulare poate prelua avioane Boeing 737 până la seria 800 sau Airbus 320-200, având portanța necesară operării aeronavelor de acest tip. În ceea ce privește utilajul pentru întreținere, acesta poate fi utilizată la curățat pista de zăpadă, având o lamă lungă de opt metri, față de doi, cât avea cel pe care l-am folosit până de curând”, a declarat Ovidiu Moșneag, directorul Aeroportului. Consilierii județeni au aprobat investiția, care a trecut în patrimoniul Județului Arad și a fost dată în concesiune Aeroportului arădean.