Emilia Nita

Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate, din exercițiul financiar 2014 – 2020, a anunțat deputatul PSD, Viorica Sandu, într-o postare pe pagina personală de Facebook. 
 
„Această schemă de ajutor de stat a fost introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Fermierii pot depune cererile pentru obținerea unui ajutor forfetar în valoare de 5.000 de euro: pentru sprijinirea activității operatorilor economici din domeniile agricultură, acvacultura, piscicultură și industrie alimentară; pentru menținerea sau creșterea numărului de angajați”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 
 
Potrivit sursei citate, înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar" încep în data de 27 mai 2022 și se vor încheia după epuizarea fondurilor alocate. Cererile pot fi depuse și fără împuternicire notarială, Ministerul Agriculturii oferind soluția ca aceste împuterniciri să poată fi depuse și după înregistrarea formularului de înscriere, până la încheierea contractului privind acordarea ajutorului de stat.
 
„Depunerea acestei împuterniciri este o cerință a regulamentelor privind acordarea fondurilor europene. Nu a fost o inițiativă a Ministerului Agriculturii, este o condiție ce trebuie respectată”, precizează Sandu. 
 
CONDIȚII DE ELIGIBILITATE A BENEFICIARILOR:
 
1. au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;
2. au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019, cu excepţia beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. a) din OUG nr 61/2022,
3. îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant;
4. nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019,
5. suma totală a ajutoarelor de stat primite în cadrul temporar Covid 19 instituit de Comisia Europeană însumată cu cuantumul ajutorului de stat solicitat în cadrul prezentei măsuri se încadrează în plafoanele menționate de Cadru temporar COVID-19, respectiv de 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în celelalte domenii de activitate.
6. nu există împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ce nu au fost executate și recuperate integral, conform prevederilor legale în vigoare.
7. nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor de lichidare, insolvență sau faliment.
 
 TIPURI DE AJUTOR FINANCIAR :
 
1. cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari
2. datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;
3. cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
4. cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;
5. cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
6. cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
7. cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.
Guvernul susține sectorul agricol prin încurajarea investițiilor și sprijinirea fermierilor, maximizând potențialul agriculturii prin măsuri care urmăresc întreg procesul de la producție la procesare și comercializare, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, într-o postare pe Facebook. 
 
„A fost demarat Programul Rural Invest și susținută finanțarea Programului național de irigații - dezvoltarea piețelor locale, promovarea produselor românești, consolidarea fermelor de familie și alocarea subvențiilor pentru fermieri.
 
„Prin Programul ”Sprijin pentru România”, investitorii în agricultură și industria alimentară beneficiază de 300 de milioane de euro capital de lucru, iar recolta din acest an va oferi fermierilor o primă de producție de zece la sută din valoarea procesată în țară. Pentru protejarea locurilor de muncă în sectorul agricol, salariul minim a fost stabilit la 3.000 de lei lunar”, a transmis premierul Ciucă. 

Liderul PNL, premierul României, Nicolae Ciucă, a anunțat că formațiunea pe care o conduce și-a definitivat echipa.

„Cu puțin timp în urmă, s-a încheiat Consiliul Național al Partidului Național Liberal, în urma căruia au avut loc alegeri în Biroul Executiv al partidului. În urma rezultatului alegerilor, a fost completată echipa de conducere a partidului. Ca atare, din acest moment, putem să avem o perspectivă asupra a tot ceea ce ne-am propus să realizăm prin promovarea politicilor publice ale Partidului Național Liberal în cadrul coaliției de guvernare. Consider că este un moment foarte important să subliniem că acel aspect al luptelor interne în interiorul Partidului Național Liberal a luat sfârșit. Așa cum acum trei zile Președintele țării, Excelența Sa, domnul Klaus Werner Iohannis, a spus la Vila Florica, atunci când am sărbătorit ziua Partidului Național Liberal, că vremea luptelor interne a luat sfârșit, mă alături și spun că într-adevăr, astăzi, Partidul Național Liberal a dat dovadă de maturitate și vremea luptelor interne a luat sfârșit”, a transmis Nicolae Ciucă.

Consiliul Național al PNL l-a ales pe Dan Motreanu în funcţia de prim-vicepreşedinte în domeniul strategiilor politice. De asemenea, ministrul de Interne, Lucian Bode, a fost instalat drept secretar general al PNL, iar senatorul Virgil Guran a fost ales vicepreşedinte în domeniul apărării şi siguranţei naţionale.

Viceprimarul orașului Galați Sorin Enache a participat la evenimentul Live cooking în Piața Centrală. Sper să devină o tradiție, a fost concluzia edilului.
Evenimentul de la Piața Centrală este organizat de Administrația Piețelor, împreună cu bucătari cunoscuți.

„Live cooking în Piața Centrală: show culinar pregătit de Chef Horia Vârlan, Chef Nicolai Tand, somelier Dănuț Șendrea, acompaniați pe ritmuri de muzica populară și pop! Distracția va ține până duminică 29 mai și veți avea posibilitatea să gustați din cea mai mare oală de borș de pește, fructe de mare, ciolan copt, inclusiv preparatul special: gulaș de pește! Toate stropite cu vinuri speciale ale producătorului local Crama Bratu”, a fost mesajul transmis de viceprimarul Sorin Enache.

Edilul a mai spus că speră ca sărbătoarea gastronomică și muzicală să devină o tradiție.

Primăria Galați anunță că strada Domnească, în zona centrală a orașului, redevine pietonală în fiecare weekend în lunile care urmează. Este vorba despre zona Spicu-Romarta unde gălățenii își pot trece timpul liber și unde, periodic, la sfârșit de săptămână, vor avea loc diverse evenimente. 

Astfel, în perioada 28.05.2022 – 18.09.2022, în fiecare zi, de sâmbătă de la ora 08.00 și până duminică la ora 23,00, precum și în zilele cu sărbători legale, strada Domnească (tronsonul cuprins între str. Brăilei și str. Navelor), va fi destinată doar traficului pietonal.

Prin urmare, traseele de autobuz 10, 15, 24, 29 și 34 vor fi deviate de la Potcoava de Aur pe str. Prelungirea Traian – Bld. Marii Uniri – str. Portului, atât la tur cât și la retur.

Pe durata blocării tronsonului de stradă, conducătorii autovehiculelor cu masa maxim autorizată mai mică de 3,5t au la dispoziție următoarele rute alternative: str. Portului – str. Navelor – str. Egalității – str. Fraternității –  str. Domnească; str. Brăilei – str. Traian – bld. Marea Unire – str. Portului.

„Pentru desfășurarea  fluentă a traficului rutier rugăm conducătorii  auto să respecte semnalizarea rutieră temporar instituită și să evite parcarea autovehiculelor în perioada menționată pe tronsonul de stradă destinat circulației pietonale”, a transmis Primăria Galați. 

O intervenție medicală de urgență pentru salvarea unei paciente care suferise un stop cardiac a avut loc la Spitalul de Urgență Galați. 
 
Pacienta a fost resuscitată, iar imediat echipa medicală a efectuat o coronarografie și a intrat în operație pentru realizarea mai multor proceduri de cardiologie intervențională.
 
„A fost un caz rar, având în vedere istoricul medical al pacientei, dar cu ajutorul medicilor și a procedurilor de cardiologie intervențională pacienta se simte bine, fiind deja externată. Felicitări întregii echipe medicale”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați. 
 
La Galați, intervențiile de montare de stenturi sau de stimulatoare cardiace sunt gratuite, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean.

În cadrul prezentării bilanţului actualei coaliţii de guvernare, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu a afirmat că „România are nevoie de investiţii în infrastructură, mai ales acum, când există probleme foarte mari”. 

„România are nevoie de investiţii în infrastructură, mai ales acum, când ne confruntăm cu probleme foarte mari. Trebuie să susţinem firmele româneşti pentru a păstra locurile de muncă. Trebuie să continuăm ajutorul dat companiilor pentru a face faţă costurilor crescute, generate de criza energetică şi de tensiunile regionale”, a afirmat Grindeanu la Parlament.

Potrivit sursei citate, „firmele româneşti trebuie susţinute pentru a fi competitive pe plan naţional, dar şi pe plan internaţional”. 

„Îmi doresc cât mai multe firme româneşti cu angajaţi români să lucreze pe şantierele din România pentru România”, a adăugat Grindeanu. 

În cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Galați, de joi, 26 mai, au fost supuse din nou spre aprobare cele două proiecte de hotărâre care se referă la procedura de expropriere din cadrul investiției de modernizare a Drumului de Centură. Cele două hotărâri nu au fost aprobate nici astăzi, deoarece nu au întrunit cele 24 de voturi necesare, fiind vorba despre decizii patrimoniale. Au fost exprimate 23 de voturi pentru (PSD, PMP, ALDE) și 12 abțineri (PNL).

„Este pentru a patra oară când consilierii județeni liberali refuză să aprobe această procedură de expropriere, astfel că cei care trebuie să-și găsească o nouă locuință sau să-și reloce afacerile nu-și pot primi banii. Toate aceste evaluări sunt realizate și contraexpertizate de către specialiști.

Această procedură este necesară pentru a putea extinde la patru benzi Drumul de Centură, pe sectorul dintre Viaduct și zona blocurilor ANL, precum și între Talcioc și intersecția cu bulevardul George Coșbuc.

De asemenea, este vorba și despre anumite lucrări de relocare a utilităților, rețelelor electrice și a instalațiilor de apă și canalizare de pe coridorul de expropriere.

În plus, reprezentanții PNL s-au abținut inclusiv la proiecte importante pentru Galați: sisteme de detecție și  avertizare la incendiu pentru Spitalul TBC, sisteme de monitorizare a concentrației de oxigen la aceeași unitate medicală sau organizarea la Galați a unui concurs sportiv internațional pentru persoanele cu handicap locomotor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În cadrul ședinței de joi au fost supuse aprobării 31 de proiecte de hotărâre, dintre care 29 au fost aprobate.

Deputatul PSD Galați Viorica Sandu îi critică pe liderii liberalilor gălățeni pentru că „promovează neadevăruri” despre marile proiecte de infrastructură, cu referire la centura ocolitoare a Galațiului, la podul peste Dunăre sau la Drumul expres Galați-Brăila.

Marile investiții în infrastructura gălățeană, între mit și realitate. Așa începe mesajul deputatului social-democrat care îi vizează pe liberalii gălățeni.

„Deși la guvernare este o coaliție PSD-PNL-UDMR, colaborând fără tensiuni în interesul populației, la nivel local sunt reprezentanți ai PNL care au rămas cu ideologia arogantă a echipei câștigătoare, promovând neadevăruri cu atâta convingere încât ajung să le și creadă. Invitat în emisiunea Reperul TV din data de 23.05.2022, George Stângă, președintele PNL Galați vorbește despre presupusa preocupare a guvernului PNL, din 2019 până astăzi, în marile proiecte de infrastructură gălățene: Centura ocolitoare a Galațiului, Podul de peste Dunăre sau Drumul expres Galați-Brăila”, a explicat Viorica Sandu.

Deputatul social-democrat a arătat că bazele proiectului de investiții „Centura ocolitoare a Galațiului” s-au pus in timpul guvernării PSD.

„La 1 septembrie 2019 presa românească titra „Investiţie fabuloasă pentru Galaţi, analizată în Guvern: o centură ocolitoare în valoare de 1,22 miliarde de lei. În 3 septembrie 2019 presa românească titra: Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică, la sfârşitul lunii august, proiectul de Hotărâre de Guvern care prevede realizarea Variantei de Ocolire (Drumul Mare de Centură) Galaţi. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 1,2 miliarde de lei, iar durata de execuţie a lucrărilor este de 42 de luni, adică 3 ani şi jumătate. Finanţarea obiectivului de investiţii se realizează din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor”, a demonstrat deputatul Sandu.

O situație asemănătoare este în cazul proiectului privind podul peste Dunăre de la Brăila.

„La 15.01.2018, a fost semnat contractul pentru proiectarea şi execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, între CNAIR S.A. şi Asocierea ASTALDI S.p.A. – IHI INFRASTRUCTURE SYSTEMS CO. LTD., în prezenţa premierului Mihai Tudose, a Ministrului Transporturilor, Felix Stroe, a ministrului Fondurilor Europene, Marius Nica, şi a Directorului General al CNAIR, Ştefan Ioniţă. Durata contractului cu o valoare de 1.995.932.260,25 lei, fără TVA este de 48 de luni, din care 12 luni proiectare și 36 luni executie, iar perioada de garanție a lucrărilor va fi de 120 luni”, a mai arătat deputatul PSD.

Viorica Sandu i-a criticat pe liberali pentru „invențiile” promovate în discursul public.

„Așadar la Galați conducerea PNL este preocupată cu invenții, nu cu investiții. Preocuparea PNL Galați pentru județ a fost clară când a votat respingerea oricărui proiect de investiții propus de PSD când guvernul PNL crea bugetul de austeritate. Județul Galați a avut rezultate bune și investiții din fonduri europene, nu datorită guvernului PNL ci datorită tenacității și perseverenței președintelui Consiliului Județean Galați, social-democratul Costel Fotea , iar municipiul Galați a mers pe aceeași rețetă a atragerii fondurilor europene pentru investiții datorită primarului PSD Ionuț Pucheanu și echipei sale”, este concluzia deputatului Viorica Sandu.

Ministrul Transporturilor, Sorn Grindeanu, a anunțat că Guvernul a aprobat, miercuri, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030). Peste 617 milioane de euro vor fi alocate pentru această strategie în următorii 7 ani, pentru a reduce cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere.

"617 milioane de euro vor fi alocate pentru siguranța rutieră în următorii 7 ani! Am aprobat, în ședința de Guvern, Strategia Naţională Pentru Siguranţă Rutieră (2022-2030), jalon din PNRR îndeplinit cu o lună mai devreme față de termenul asumat. Prin această Strategie, dorim să reducem cu 50% numărul de decese și de răniri grave cauzate de accidentele rutiere. Finanțarea măsurilor va fi asigurată prin PNRR și POT și se va ridica la o valoare totală de 617,6 milioane de euro. Suma prin PNRR este de 219 milioane euro", a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook.

Proiectele majore incluse in Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră sunt:

  •  Separarea căilor de trafic auto și pietonal prin denivelarea acestora: 447,5 milioane de euro;
  •  Măsuri de siguranță pasivă (parapete rutier din beton, montarea parapetelor marginale cu cabluri pe DN 7C- Transfăgărășan, DN 67 C – Transalpina, și alte sectoare de drumuri montane): 61,8 milioane de euro;
  •  Semnalizare, marcaje și amenajări rutiere: 50,45 milioane de euro;
  •  Digitalizarea elementelor de siguranța circulației (Sistem de Management al Semnalizării Rutiere, Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranță Rutieră, soft, dispozitive IT, achiziționarea a 1000 limitatoare de viteză, 300 radare mobile și 500 camere video conectate într-un sistem integrat): 47,6 milioane de euro;
  •  Iluminat pe timp de noapte și dispoztive luminoase și reflectorizante: 10,2 milioane de euro.

Strategia Naţională pentru Siguranţă Rutieră pentru perioada 2022-2030 abordează siguranța rutieră într-un mod integrat şi multidisciplinar. 

  •  introducerea unui sistem de management al vitezei, concomitent cu reglementarea unor sancţiuni mai aspre pentru încălcarea legii;
  •  intensificarea programelor de educaţie şi formare continuă, formală şi informală;
  •  alinierea la standardele tehnice şi la normele specifice prevăzute pentru siguranța vehiculelor care funcționează cu hidrogen, precum și pentru vehiculele conectate și autonome, inclusiv pregătirea infrastructurii rutiere pentru circulația acestor vehicule;
  •  eficientizarea sistemului naţional de intervenţii în caz de urgenţă prin îmbunătăţirea mijloacelor tehnice de intervenţie la evenimentele rutiere
  •  măsuri pentru utilizarea drumurilor în condiții de siguranță, inclusiv prin reducerea limitelor de viteză în anumite zone sau pe anumite drumuri, în funcţie de datele privind accidentele, analiza riscurilor şi de cele mai bune practici de la nivelul Uniuni Europene, precum și revizuirea normelor de circulaţie, inclusiv asigurarea priorităţii pentru utilizatorii vulnerabili;
  •  inspecţii şi verificări sporite în materie de siguranţă rutieră;
  •  campanii de informare și conștientizare destinate publicului general.