Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a vizitat Penitenciarul București Jilava. Gorghiu a analiza modul în care s-a desfășurat operațiunea de modernizare. Penitenciarul Jilava are, de marți, alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene, a anunțat ministrul Justiției.

Ea a mai anunțat că până la sfârșitul anului numărul locurilor va fi suplimentat cu 100.

„De astăzi, Penitenciarul Jilava are alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene. Sunt locuri cu 4 mp pentru fiecare deținut. Iar până la sfârșitul anului, numărul acestora se va suplimenta cu alte 100”, a transmis Alina Gorghiu pe Facebook.

Ministerul Justiției anunță că realizarea acestei investiții vine în continuarea noilor locuri de cazare realizate în anul 2022 (52 de locuri) și în 2023 (210 de locuri). Lucrările vor continua și în viitor, pentru anul 2024 fiind deja semnat contractul pentru construcția altor 100 de locuri noi de cazare care vor fi finalizate tot anul acesta.

„Penitenciarul București Jilava realizează an de an investiții pentru realizarea de noi locuri de cazare la standarde europene, 124 tocmai au fost finalizate. Investițiile totale numai la acest penitenciar în 2023 și în 2024 până în prezent sunt de aproape 6,4 milioane lei, dintre care aproape 6 milioane spațiile propriu zise iar restul pentru dotările aferente. Este un efort major pe care statul român îl face pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. Reamintesc faptul că anul acesta au început, pentru prima dată după anul 2000, lucrările la unități noi ale sistemului penitenciar, la Unguriu (jud Buzău) și la Berceni (jud Prahova). La finalul acestui an, vom avea 20% grad de execuție a lucrărilor, ceea ce este spectaculos. Reușim într-un an de zile ceea ce nu s-a reușit în ultimii 30 și ceva de ani în România. Sper ca ANP să continue în ritmul acesta, pentru că realmente este nevoie de infrastructură nouă în sistem”, a declarat Alina Gorghiu.

Penitenciarul București Jilava are un efectiv de 1.156 de persoane private de libertate. De asemenea, unitatea este în mod constant între primele 3 din țară după numărul deținuților folosiți la muncă și după cuantumul veniturilor realizate. În prezent, sunt deschise 74 puncte de lucru cu 632 deținuți (54,67%) din care 411 muncesc în interiorul penitenciarului, în interesul locului de deținere (bucătărie, grădină, construcții, etc.), 4 deținuți sunt selecționați în regim de prestări servicii în interiorul locului de deținere și 217 în exterior. Dintre aceștia, 54 de deținuți în regim deschis muncesc fără supraveghere. Veniturile realizate din munca deținuților în anul 2023 au fost de 8.956.625 lei, iar în anul 2024, până în prezent, ele sunt la un nivel de 4.557.351 lei (60.12 % din planul propus). De asemenea, Penitenciarul a realizat în anul 2023 o producție proprie de legume de 52,59 tone (128,4% din necesarul unității), potrivit MJ.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, anunță lansarea programului “Europa Digitală”. Prin intermediul acestuia, 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor.

”Digitalizarea României e un drum cu sens unic - nu există cale de întoarcere. Am lansat competiția “Europa Digitală” prin care 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor publice și private de cercetare din România. Banii sunt dedicați aducerii tehnologiilor de ultimă generație”, a anunțau Ivan.

Ministrul cercetării a arătat că tehnologiile avute în vedere sunt „dezvoltarea calculului de înaltă performanță (HPC), creșterea competitivității în zona de cybersecurity, creșterea competențelor digitale avansate pentru studenți, absolvenți și angajați, cu focus pe AI, securitate cibernetică și HPC, dar și utilizarea eficientă și responsabilă a tehnologiilor AI.”

Europa digitală (DIGITAL) este un nou program de finanțare al Uniunii Europene, axat pe folosirea tehnologiilor digitale de ultimă generație în companii, administrație și de către cetățeni. Finanțarea națională se acordă organizațiilor de cercetare de drept public/privat și întreprinderilor din România, participante într-un proiect/consorțiu european declarat câștigător în urma competiţiei europene organizate în cadrul Programului Europa Digitală.

Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, copreședinții Partidului REPER, şi deputatul Alin Prunean, vicepreşedinte REPER, participă marți, la consultările convocate de premierul Marcel Ciolacu. Discuțiile sunt pentru stabilirea calendarului organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare.

„Aceste consultări ar fi trebuit să aibă loc cu partidele politice şi cu societatea civilă înainte de a decide comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale şi de a asuma o Ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor prin care s-a ignorat legea şi s-a încălcat dreptul partidelor politice de a avea delegați în secții. După pseudo-consultări, aşteptăm o asumare a gestiunii dezastruoase a alegerilor din 9 iunie, soluționarea cererilor de renumărare REPER, pe care Biroul Electoral Central le-a ignorat, precum şi inițierea unei reforme electorale care să permită, între altele, reprezentarea corectă a formațiunilor politice şi a candidaților independenți în secții, alegeri locale pentru primari în două tururi de scrutin, acces egal la competiția electorală, fără reguli absurde şi prohibitive precum condiția de a strânge sute de mii de semnături pentru a putea participa la alegeri. Monopolul politic al legislației electorale nu face parte din jocul democratic", au declarat liderii REPER.

Marcel Ciolacu discută luni și marți, cu partidele despre calendarul pentru alegerile prezidențiale. Luni, premierul i-a primit la sediul Guvernului pe repreezentanții USR, AUR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale, SOS și PUSL. Mrți, pe lângă reprezentanții REPER, la discuții merg și cei ai Forța Dreptei.
La întâlniri, din partea Guvernului participă premierul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Marian Neacșu și vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec. Întrevederea a avut loc luni, la sediul MApN.
Cei doi au discutat despre securitatea la Marea Neagră și Parteneriatul Strategic România-SUA.

„În cadrul discuțiilor, au fost abordate subiecte care au vizat, în principal, cooperarea bilaterală în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, precum și aspecte relevante privitoare la situația de securitate din regiunea Mării Negre. Stadiul și perspectivele acordării asistenței internaționale multidimensionale pentru susținerea Ucrainei au fost, de asemenea, pe agenda celor doi oficiali”, a transmis MApN.

Ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat „principalele linii de efort ale României pentru Ucraina, cu accent pe dimensiunea instruirii”.
De asemenea, oficialii au discutat despre Summitul NATO de la Washington, din luna iulie, unde este de așteptat să fie adoptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței, în general, și pentru stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre și a flancului sud-estic, în particular.
„Summitul va fi un moment definitoriu pentru viitorul Alianței. Suntem pregătiți să contribuim activ la consolidarea securității colective și la întărirea capacităților de apărare ale NATO”, a precizat Angel Tîlvăr.

Premierul Marcel Ciolacu a avertizat asupra pericolelor războiului hibrid în timpul discursului ținut cu prilejul împlinirii a 25 ani de la înființarea Direcției Generale de Informații a Apărării. Și România resimte pericolele războiului hibrid, care îmbracă diferite forme, a spus premierul Marcel Ciolacu.

„Misiunile militarilor români din structurile de informații au avut o contribuție remarcabilă la securitatea României și la marile proiecte de politică externă ale țării noastre. În cei 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, România și-a consolidat profilul de aliat responsabil, implicat activ în promovarea valorilor și principiilor democratice, a securității și stabilității în spațiul euroatlantic și în afara sa. Militarii noștri au contribuții valoroase la acțiunile Alianței de asigurare a securității României, întregii regiuni și a tuturor statelor membre NATO. Beneficiem de cea mai cuprinzătoare garanție de securitate pe care am avut-o vreodată, de o prezență aliată consolidată și o postură NATO întărită, de descurajare și apărare pe teritoriul național și în regiune. Pentru România, integrarea în structurile euroatlantice a fost nu doar un deziderat strategic de politică externă și securitate, ci și un obiectiv pentru care întreaga societate românească și-a unit forțele. Prin acțiunile statului român, ale militarilor noștri, este imperativ să menținem încrederea cetățenilor români în capacitatea de apărare a Alianței”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a avertizat că „războiul din Ucraina ne-a făcut pe toți mai conștienți de pericolele războiului hibrid, care se întinde dincolo de granițele războiului fizic”.
„Și România resimte pericolele războiului hibrid, care îmbracă diferite forme. În acest context, rolul structurilor de informații este cu atât mai important. Trebuie să rămânem vigilenți pentru apărarea valorilor în care credem, pentru garantarea securității economiei și cetățenilor noștri! În această luptă pentru bine, un rol vital îl au structurile de informații militare, iar munca personalului din domeniul informațiilor pentru apărare constituie baza demolării tuturor provocărilor, amenințărilor și riscurilor care amenință statul român și cetățenii săi. Aveți toată susținerea Guvernului României și a mea, personală, în calitate de prim-ministru”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a răspuns acuzațiilor PSD în scandalul privind data alegrilor parlamentare și prezidențiale. Am în spate o carieră și în cariera mea am demonstrat onoare și demnitate, a transmis liderul PNL.

„Onoarea mea a fost, este și va rămâne pentru România și pentru români. Am în spate o carieră și în cariera mea am demonstrat și onoare, și demnitate. Nu mi s-a reproșat niciodată până acum. În viața politică lucrurile stau altfel, dar totuși diferența cred că trebuie să fie făcută de faptul că pe cei care au ridicat un astfel de subiect mai întâi de toate să se uite la propria prestație și dacă o fac vor ajunge singuri la o concluzie. Onoarea nu este o sintagmă cu care să te joci la orice fel de întâlnire, orice fel de supărare pe care o ai. Este o chestiune pe care o ai sau nu o ai”, a explicat președintele PNL.

Nicolae Ciucă a mai spus că nu-i va ataca pe liderii PSD.

„Eu nu am vorbit de rău pe niciunul dintre dumnealor și nici nu vreau să o fac. Sunt lucruri mult mai importante pe care merită să le dezvoltăm și să le discutăm. Ceea ce are sau nu are fiecare dintre noi rămâne de văzut”, spune Nicolae Ciucă, întrebat dacă liderii PSD sunt oameni de onoare”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Liderii PSD l-au acuzat pe Nicolae Ciucă de faptul că nu a respectat înțelegerea privind organizarea alegerilor prezidențiale în luna septembrie. Ei au prezentat și un document semnat de Nicolae Ciucă în luna martie prin care se stabilea că data primului tur al alegerilor va fi în septembrie.

Guvernul a anunțat că luni încep consultările cu partidele politice pe tema calendarului alegerilor prezidențiale și parlamentare.

Programul premierului va include o serie de discuții cu reprezentanții partidelor politice pentru finalizarea calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. La întâlniri, din partea Guvernului vor participa premierul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Marian Neacșu și vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

„Având în vedere intenția Guvernului de a finaliza calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare -2024, luni, 1 iulie, vor avea loc consultări cu partidele politice, la Palatul Victoria”, au transmis duminică reprezentanții Guvernului.

Consultările vor avea loc după următorul program: 10.00 - USR, 11.00 - AUR, 14.00 - UDMR, 15.00 - SOS, 16.00 - Grupul Minorităților Naționale și 17.00- PUSL.
Marți, 2 iulie, reprezentanții Guvernului vor continua dialogul cu reprezentanții altor formațiuni politice.

Comisia Europeană susține că România și alte cinci țări UE nu îndeplinesc criteriile pentru a adera la zona euro. Analiza a fost prezentată în cadrul raportului de convergență care evaluează progresele înregistrate de statele membre în direcția aderării la zona euro.

Comisia Europeană a publicat miercuri raportul său de convergență, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, de Cehia, de Ungaria, de Polonia, de România și de Suedia în direcția aderării la zona euro. Raportul evidențiază rezultate mixte. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile pentru a adera la zona euro.
Raportul de convergență este utilizat de Comisie pentru a formula o recomandare adresată Consiliului UE cu privire la adoptarea monedei euro de către un stat membru. Acest raport este separat de raportul de convergență al Băncii Centrale Europene, dar este publicat împreună cu acesta.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru privind percepția monedei euro, publicat astăzi, majoritatea cetățenilor (59 %) din statele membre din afara zonei euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor membre care au adoptat-o. Majoritatea (53 %) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei înșiși (56 %). 57 % dintre respondenți sprijină introducerea monedei euro în țara lor.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj de felicitare pentru Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas. Cei trei politicieni au fost desemnați să ocupe funcțiile cheie în UE.

Mesajul a fost publicat pe X.

„Felicitări Ursula von der Leyen, António Costa și Kaja Kallas. Guvernul României este gata să lucreze constructiv cu dvs. în interesul cetățenilor noștri”, este mesajul premierului român.
Liderii UE au ajuns joi la un acord privind funcțiile cheie în următorul mandat. Astfel, pentru postul de președinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez António Costa, președinta în exercițiu a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit un nou mandat, iar Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei, a fost desemnată pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.