Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat miercuri că traficul auto pe Valea Oltului va fi restricționat timp de o lună. Măsura se va aplica începând de pe 8 iulie. În zonă se vor face lucrări la autostrada Sibiu-Pitești, iar circulația mașinilor va fi interzisă pe parcursul zilei.

Lucrările de pe viitoarea Autostradă A1 Sibiu – Pitești vor ajunge într-un sector unde se vor face defrișări. Căderile de copaci și de pietre ar putea pune în pericol mașinile care trec pe DN 7. De aceea, autoritățile au decis să interzică traficul auto pe parcursul zilei de pe 8 iulie până pe 9 august.

„Aceste lucrări nu pot fi făcute sub trafic, ar pune în pericol viața celor care trec prin zonă. Nu există alte variante. Vrem autostradă, trebuie să facem aceste lucrări”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ziua, șoferii circula pe rute alternative.
„Circulația va fi închisă doar ziua, pe parcursul nopții circulația va fi deschisă”, a adăugat ministrul Sorin Grindeanu.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2024, peste 640.000 de proprietăți, gratuit pentru cetățeni, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea a fost asigurată din veniturile proprii ale ANCPI și din fonduri europene. În aceeași perioadă, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 34 de unități administrativ-teritoriale (UAT) și în sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 500.000 de hectare. În total, prin programele derulate, ANCPI a finalizat înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 259 de localități și sectoare cadastrale, suprafața înregistrată depășind 5,7 milioane de hectare.

ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), realizează lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.211 UAT-uri, din totalul de 3.181. Suprafața în lucru, pentru care vor fi deschise noi cărți funciare, este de peste 6,4 milioane de hectare. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin PNCCF și din fonduri europene, nerambursabile.

Dintre cele 259 de localități, în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, 134 au beneficiat de fonduri europene prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR.

În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru sistematic, la nivelul întregii localități, cu finanțare europeană, în 514 comune.
Sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică, cofinanțate de ANCPI, în 18 UAT-uri și în 752 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 130.619,76 de hectare.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,75 milioane de hectare (81%).
De la începutul anului, ANCPI a acordat două etape de finanțare. Astfel, în cadrul etapei a X-a, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților pe sectoare cadastrale. Fiecare primărie poate primi până la 160.000 de lei. Din totalul primăriilor eligibile, 2.007 intenționează să acceseze sumele puse la dispoziție.
În cadrul celei de-a XI-a etape, ANCPI a alocat 25 de milioane de lei pentru primăriile interesate să întocmească planuri parcelare. 248 de primării au anunțat că doresc să acceseze etapa a XI – a de finanțare.

Lucrările de întocmire a planurilor parcelare se derulează similar procesului de înregistrare sistematică a proprietăților și se finalizează cu înscrierea din oficiu în cărți funciare noi a imobilelor cuprinse în planul parcelar.
ANCPI a acordat cofinanțări pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru opt UAT-uri și 283 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 52.200,17 hectare. Totodată, ANCPI a acordat peste 22.200.000 de lei finanțare din veniturile proprii, în cadrul PNCCF, pentru intabularea a peste 55.000 de hectare aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului.
PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 hectare, din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Bugetul alocat a fost de 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 – fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.
Proiectul a fost finanțat în cadrul Axei prioritare 11 din Programul Operațional Regional până la 31 decembrie 2023 și a fost etapizat, astfel încât, în perioada 2024-2027, ANCPI beneficiază de fonduri europene prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea unor prevederi din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung în domeniul mediului, apelor și pădurilor, precum și pentru modificarea unor acte normative.

În acest sens, pentru asigurarea unui control eficient în slujba cetățeanului, se înființează Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri (GNMAP), prin reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu și a Gărzii Forestiere Naționale. „Crearea unei instituții unice de control va elimina lacunele de competență dintre diversele instituții aflate în subordinea MMAP. Astfel, vom avea o singură instituție puternică, capabilă să gestioneze spețe complexe pe toate domeniile de gestionate de ministerul nostru”, a precizat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Totodată, Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri preia de la Administrația Națională „Apele Române” activitatea de inspecția apelor și personalul cu atribuții de inspecția apelor.
Conducerea GNMAP va fi asigurată de un comisar general cu rang de secretar de stat, ajutat de doi comisari generali adjuncți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Potrivit aceluiași proiect de OUG, în vederea asigurării unei gestionări unitare a procedurilor de emitere a actelor de reglementare în domeniul mediului, precum și pentru administrarea durabilă a ariilor naturale protejate, se înființează Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Această instituție va fi creată prin comasarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și structurilor teritoriale din subordinea acesteia. „Această nouă instituție are rolul de a scurta termenele și a eficientiza procedurile de avizare, care în prezent sunt foarte greoaie și complicate. Punem astfel cetățeanul în centrul procesului de avizare și ne propunem să ușurăm demersurile persoanelor fizice și ale agenților economici, care vor obține avize și autorizații într-un singur loc, fără a se plimba cu dosarele de la o instituție la
alta”, a explicat ministrul Mircea Fechet.

Conducerea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate este asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

„Nu în ultimul rând, venim în sprijinul angajaților din teritoriu, deoarece acest proces de reorganizare prevede întărirea capacității administrative a instituțiilor și departamentelor teritoriale. De asemenea, prin acest act normativ ne atingem obiectivele în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, reducem numărul de demnitari și posturile aferente cabinetelor acestora și redistribuim personalul acolo unde este cea mai mare nevoie. Vreau să asigur toți angajații MMAP și ai structurilor din subordine că avem nevoie de fiecare dintre ei și că nimeni nu va avea de suferit în urma acestei reforme administrative”, a adăugat demnitarul.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a vizitat Penitenciarul București Jilava. Gorghiu a analiza modul în care s-a desfășurat operațiunea de modernizare. Penitenciarul Jilava are, de marți, alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene, a anunțat ministrul Justiției.

Ea a mai anunțat că până la sfârșitul anului numărul locurilor va fi suplimentat cu 100.

„De astăzi, Penitenciarul Jilava are alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene. Sunt locuri cu 4 mp pentru fiecare deținut. Iar până la sfârșitul anului, numărul acestora se va suplimenta cu alte 100”, a transmis Alina Gorghiu pe Facebook.

Ministerul Justiției anunță că realizarea acestei investiții vine în continuarea noilor locuri de cazare realizate în anul 2022 (52 de locuri) și în 2023 (210 de locuri). Lucrările vor continua și în viitor, pentru anul 2024 fiind deja semnat contractul pentru construcția altor 100 de locuri noi de cazare care vor fi finalizate tot anul acesta.

„Penitenciarul București Jilava realizează an de an investiții pentru realizarea de noi locuri de cazare la standarde europene, 124 tocmai au fost finalizate. Investițiile totale numai la acest penitenciar în 2023 și în 2024 până în prezent sunt de aproape 6,4 milioane lei, dintre care aproape 6 milioane spațiile propriu zise iar restul pentru dotările aferente. Este un efort major pe care statul român îl face pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. Reamintesc faptul că anul acesta au început, pentru prima dată după anul 2000, lucrările la unități noi ale sistemului penitenciar, la Unguriu (jud Buzău) și la Berceni (jud Prahova). La finalul acestui an, vom avea 20% grad de execuție a lucrărilor, ceea ce este spectaculos. Reușim într-un an de zile ceea ce nu s-a reușit în ultimii 30 și ceva de ani în România. Sper ca ANP să continue în ritmul acesta, pentru că realmente este nevoie de infrastructură nouă în sistem”, a declarat Alina Gorghiu.

Penitenciarul București Jilava are un efectiv de 1.156 de persoane private de libertate. De asemenea, unitatea este în mod constant între primele 3 din țară după numărul deținuților folosiți la muncă și după cuantumul veniturilor realizate. În prezent, sunt deschise 74 puncte de lucru cu 632 deținuți (54,67%) din care 411 muncesc în interiorul penitenciarului, în interesul locului de deținere (bucătărie, grădină, construcții, etc.), 4 deținuți sunt selecționați în regim de prestări servicii în interiorul locului de deținere și 217 în exterior. Dintre aceștia, 54 de deținuți în regim deschis muncesc fără supraveghere. Veniturile realizate din munca deținuților în anul 2023 au fost de 8.956.625 lei, iar în anul 2024, până în prezent, ele sunt la un nivel de 4.557.351 lei (60.12 % din planul propus). De asemenea, Penitenciarul a realizat în anul 2023 o producție proprie de legume de 52,59 tone (128,4% din necesarul unității), potrivit MJ.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, anunță lansarea programului “Europa Digitală”. Prin intermediul acestuia, 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor.

”Digitalizarea României e un drum cu sens unic - nu există cale de întoarcere. Am lansat competiția “Europa Digitală” prin care 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor publice și private de cercetare din România. Banii sunt dedicați aducerii tehnologiilor de ultimă generație”, a anunțau Ivan.

Ministrul cercetării a arătat că tehnologiile avute în vedere sunt „dezvoltarea calculului de înaltă performanță (HPC), creșterea competitivității în zona de cybersecurity, creșterea competențelor digitale avansate pentru studenți, absolvenți și angajați, cu focus pe AI, securitate cibernetică și HPC, dar și utilizarea eficientă și responsabilă a tehnologiilor AI.”

Europa digitală (DIGITAL) este un nou program de finanțare al Uniunii Europene, axat pe folosirea tehnologiilor digitale de ultimă generație în companii, administrație și de către cetățeni. Finanțarea națională se acordă organizațiilor de cercetare de drept public/privat și întreprinderilor din România, participante într-un proiect/consorțiu european declarat câștigător în urma competiţiei europene organizate în cadrul Programului Europa Digitală.

Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru, copreședinții Partidului REPER, şi deputatul Alin Prunean, vicepreşedinte REPER, participă marți, la consultările convocate de premierul Marcel Ciolacu. Discuțiile sunt pentru stabilirea calendarului organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare.

„Aceste consultări ar fi trebuit să aibă loc cu partidele politice şi cu societatea civilă înainte de a decide comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale şi de a asuma o Ordonanță de urgență pentru organizarea alegerilor prin care s-a ignorat legea şi s-a încălcat dreptul partidelor politice de a avea delegați în secții. După pseudo-consultări, aşteptăm o asumare a gestiunii dezastruoase a alegerilor din 9 iunie, soluționarea cererilor de renumărare REPER, pe care Biroul Electoral Central le-a ignorat, precum şi inițierea unei reforme electorale care să permită, între altele, reprezentarea corectă a formațiunilor politice şi a candidaților independenți în secții, alegeri locale pentru primari în două tururi de scrutin, acces egal la competiția electorală, fără reguli absurde şi prohibitive precum condiția de a strânge sute de mii de semnături pentru a putea participa la alegeri. Monopolul politic al legislației electorale nu face parte din jocul democratic", au declarat liderii REPER.

Marcel Ciolacu discută luni și marți, cu partidele despre calendarul pentru alegerile prezidențiale. Luni, premierul i-a primit la sediul Guvernului pe repreezentanții USR, AUR, UDMR, Grupul Minorităților Naționale, SOS și PUSL. Mrți, pe lângă reprezentanții REPER, la discuții merg și cei ai Forța Dreptei.
La întâlniri, din partea Guvernului participă premierul Marcel Ciolacu, viceprim-ministrul Marian Neacșu și vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec. Întrevederea a avut loc luni, la sediul MApN.
Cei doi au discutat despre securitatea la Marea Neagră și Parteneriatul Strategic România-SUA.

„În cadrul discuțiilor, au fost abordate subiecte care au vizat, în principal, cooperarea bilaterală în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, precum și aspecte relevante privitoare la situația de securitate din regiunea Mării Negre. Stadiul și perspectivele acordării asistenței internaționale multidimensionale pentru susținerea Ucrainei au fost, de asemenea, pe agenda celor doi oficiali”, a transmis MApN.

Ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat „principalele linii de efort ale României pentru Ucraina, cu accent pe dimensiunea instruirii”.
De asemenea, oficialii au discutat despre Summitul NATO de la Washington, din luna iulie, unde este de așteptat să fie adoptate decizii cruciale pentru securitatea Alianței, în general, și pentru stabilitatea și securitatea regiunii Mării Negre și a flancului sud-estic, în particular.
„Summitul va fi un moment definitoriu pentru viitorul Alianței. Suntem pregătiți să contribuim activ la consolidarea securității colective și la întărirea capacităților de apărare ale NATO”, a precizat Angel Tîlvăr.

Premierul Marcel Ciolacu a avertizat asupra pericolelor războiului hibrid în timpul discursului ținut cu prilejul împlinirii a 25 ani de la înființarea Direcției Generale de Informații a Apărării. Și România resimte pericolele războiului hibrid, care îmbracă diferite forme, a spus premierul Marcel Ciolacu.

„Misiunile militarilor români din structurile de informații au avut o contribuție remarcabilă la securitatea României și la marile proiecte de politică externă ale țării noastre. În cei 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică, România și-a consolidat profilul de aliat responsabil, implicat activ în promovarea valorilor și principiilor democratice, a securității și stabilității în spațiul euroatlantic și în afara sa. Militarii noștri au contribuții valoroase la acțiunile Alianței de asigurare a securității României, întregii regiuni și a tuturor statelor membre NATO. Beneficiem de cea mai cuprinzătoare garanție de securitate pe care am avut-o vreodată, de o prezență aliată consolidată și o postură NATO întărită, de descurajare și apărare pe teritoriul național și în regiune. Pentru România, integrarea în structurile euroatlantice a fost nu doar un deziderat strategic de politică externă și securitate, ci și un obiectiv pentru care întreaga societate românească și-a unit forțele. Prin acțiunile statului român, ale militarilor noștri, este imperativ să menținem încrederea cetățenilor români în capacitatea de apărare a Alianței”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a avertizat că „războiul din Ucraina ne-a făcut pe toți mai conștienți de pericolele războiului hibrid, care se întinde dincolo de granițele războiului fizic”.
„Și România resimte pericolele războiului hibrid, care îmbracă diferite forme. În acest context, rolul structurilor de informații este cu atât mai important. Trebuie să rămânem vigilenți pentru apărarea valorilor în care credem, pentru garantarea securității economiei și cetățenilor noștri! În această luptă pentru bine, un rol vital îl au structurile de informații militare, iar munca personalului din domeniul informațiilor pentru apărare constituie baza demolării tuturor provocărilor, amenințărilor și riscurilor care amenință statul român și cetățenii săi. Aveți toată susținerea Guvernului României și a mea, personală, în calitate de prim-ministru”, a precizat Marcel Ciolacu.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a răspuns acuzațiilor PSD în scandalul privind data alegrilor parlamentare și prezidențiale. Am în spate o carieră și în cariera mea am demonstrat onoare și demnitate, a transmis liderul PNL.

„Onoarea mea a fost, este și va rămâne pentru România și pentru români. Am în spate o carieră și în cariera mea am demonstrat și onoare, și demnitate. Nu mi s-a reproșat niciodată până acum. În viața politică lucrurile stau altfel, dar totuși diferența cred că trebuie să fie făcută de faptul că pe cei care au ridicat un astfel de subiect mai întâi de toate să se uite la propria prestație și dacă o fac vor ajunge singuri la o concluzie. Onoarea nu este o sintagmă cu care să te joci la orice fel de întâlnire, orice fel de supărare pe care o ai. Este o chestiune pe care o ai sau nu o ai”, a explicat președintele PNL.

Nicolae Ciucă a mai spus că nu-i va ataca pe liderii PSD.

„Eu nu am vorbit de rău pe niciunul dintre dumnealor și nici nu vreau să o fac. Sunt lucruri mult mai importante pe care merită să le dezvoltăm și să le discutăm. Ceea ce are sau nu are fiecare dintre noi rămâne de văzut”, spune Nicolae Ciucă, întrebat dacă liderii PSD sunt oameni de onoare”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Liderii PSD l-au acuzat pe Nicolae Ciucă de faptul că nu a respectat înțelegerea privind organizarea alegerilor prezidențiale în luna septembrie. Ei au prezentat și un document semnat de Nicolae Ciucă în luna martie prin care se stabilea că data primului tur al alegerilor va fi în septembrie.