Minorii nu mai pot cumpăra alcool, tutun și băuturi energizante. Asta conform unui proiect adoptat de deputați. Proiectul a fost inițiat de USR.

Comercianții vor avea obligația să se asigure, în cazul vânzării de alcool, tutun și băuturi energizante, că persoana care cumpără are peste 18 ani, potrivit unui proiect inițiat de deputații USR Adrian Wiener și Ionuț Moșteanu și adoptat de Parlament. Pentru ca măsura propusă să se aplice mai este nevoie doar de promulgarea legii de către președintele României.

Interdicția de a vinde alcool și țigări minorilor este prevăzută de mai mult timp în legislație, dar regula a fost prea puțin respectată pe motiv că vânzătorul nu poate verifica vârsta cumpărătorului. Proiectul USR a remediat acest neajuns, îi va responsabiliza pe comercianți și, mai ales, îi va proteja pe copii și adolescenți.
„40% dintre decesele din România sunt legate de factori de risc, adică de comportamente modificabile. Iar dincolo de alegerile personale, factorii de risc pot fi ameliorați prin politici publice. Astăzi am făcut un pas decisiv în privința uneia dintre ele. În România avem o interdicție de vânzare a alcoolului și țigărilor către minori, dar ea e mai mult formală, pentru că, zilnic, mii de copii cumpără tutun și România are cea mai mare rată de fumători în rândul adolescenților din Europa. Avem datoria, ca societate, de a construi un zid care să ne protejeze copiii”, declară Adrian Wiener, deputat USR și medic.

Potrivit legii adoptate astăzi, pentru a verifica împlinirea vârstei de 18 ani de către cumpărător sau consumator, vânzătorii de băuturi alcoolice, băuturi energizante și produse din tutun, respectiv angajații localurilor publice vor avea obligația să solicite consultarea actelor de identitate ale cumpărătorului/consumatorului. Amenda pentru neîndeplinirea acestei obligații este cuprinsă între 10.000 lei și 30.000 lei.
„A trecut mai bine de un an de când am depus această inițiativă, alături de colegul Adrian Wiener, și mă bucur că am reușit astăzi, în ultima zi de plen a sesiunii parlamentare, să fie adoptată și de Camera Deputaților. Sper ca președintele să promulge legea cât mai repede pentru că nu mai trebuie pierdut timp în a-i proteja pe copii de vicii care pot să le afecteze grav dezvoltarea fizică și mentală, chiar le amenință viața”, afirmă Ionuț Moșteanu, co-inițiator și liderul grupului USR din Camera Deputaților.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, s-a întâlnit cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții. Întâlnirea a avut loc la sediul MIPE.

„Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării și explorarea noilor oportunități de colaborare în domeniul investițiilor și proiectelor europene. Ministrul Câciu a reiterat sprijinul valoros oferit de BEI, care a contribuit semnificativ la definirea strategiilor sectoriale, pregătirea proiectelor de calitate și atingerea obiectivelor programelor susținute”, a anunțat partea română.
Asistența tehnică a BEI pentru perioada 2021-2027 se va concentra pe sprijinirea proiectelor, agenda de reforme structurale a României, investițiile din sectorul public, creșterea absorbției fondurilor UE și pregătirea următoarei perioade de programare.

Liderul delegației României din grupul RENEW, Dan Barna, a fost votat de colegii săi europarlamentari în funcția de vicepreședinte al grupului, în cadrul unei ședințe desfășurate miercuri.

Anterior, europarlamentarii RENEW au desemnat-o pe Valerie Hayer să continue în funcția de președinte al grupului, iar ulterior au fost aleși cei opt vicepreședinți.
„Le sunt recunoscător colegilor din 20 de state europene pentru votul pe care mi l-au acordat astăzi. Este încă o dovadă că USR reprezintă o voce puternică la nivel european și un partener de încredere în cadrul grupului liberal european. Împreună cu Vlad Voiculescu și Eugen Tomac, voi lucra pentru a reprezenta interesele României la Bruxelles și pentru a contribui la politici publice benefice pentru cetățenii europeni”, a declarat Dan Barna.
În prezent, grupul RENEW numără 75 de europarlamentari și este parte din coaliția de formare a viitoarei Comisii Europene alături de grupul Popular European și de cel al Socialiștilor și Democraților.

Președintele României, Klaus Iohannis, participă, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European, de la Bruxelles. Liderii UE vor discuta, printre altele, despre numirile la conducerea instituțiilor europene după alegeri și despre războiul din Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.

Agenda Consiliului European include și alte teme de actualitate, precum securitatea și apărarea Uniunii Europene, situația din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migrației, Marea Neagră, Republica Moldova şi aspecte legate de amenințările hibride.

În cadrul întâlnirilor, liderii UE vor continua discuţiile privind noul ciclu instituțional al Uniunii, respectiv numirile la conducerea instituţiilor europene, în urma recentelor alegeri europene. Totodată, membrii Consiliului European vor avea discuţii în vederea adoptării Agendei Strategice pentru perioada 2024-2029 și a Foii de Parcurs pentru reforma internă a UE.

Președintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării sprijinului pe toate dimensiunile pentru Ucraina, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate. Totodată, Iohannis va accentua importanța continuării sprijinului pentru Republica Moldova, atât la nivel european, cât și în plan bilateral, a transmis Administrația Prezidențială.
Șeful statului va sublinia importanța crucială a Mării Negre pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Uniuni Europene şi va pleda pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.
De asemenea, preşedintele va insista ca UE să rămână în continuare angajată în Orientul Mijlociu și să contribuie la aplanarea conflictului și la evitarea extinderii acestuia în zonă, ceea ce ar afecta direct securitatea Uniunii. În plus, Președintele României se va pronunţa pentru demararea unui proces politic ireversibil bazat pe soluția celor două state.
„În ceea ce privește viitorul ciclu instituțional al Uniunii Europene, Preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa pentru o abordare constructivă şi pentru o tranziţie rapidă şi lină între cele două cicluri instituţionale, care să ţină seama de interesul comun al statelor membre, precum și de așteptările legitime ale cetățenilor europeni, care și-au demonstrat atașamentul proeuropean cu ocazia alegerilor din 6-9 iunie 2024”, a precizat Administrația Prezidențială.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 26 iunie, un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național. Evenimentul celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale națiunii române, a declarat președintele.

„Ziua Drapelului Național celebrează unul dintre cele mai importante însemne ale națiunii române. Tricolorul a marcat, începând cu anul 1848, marile evenimente istorice care au dus la crearea statului național român, independent, unitar și democratic. Culorile drapelului au însuflețit generație după generație, în lupta pentru împlinirea marilor idealuri naționale - asigurarea independenței, triumful libertății, instaurarea democrației și a statului de drept și integrarea României în NATO și Uniunea Europeană. Onorăm Drapelul Național ca simbol al înaltelor valori naționale pe care le reprezintă și, totodată, ne amintim cu recunoștință de toți înaintașii care au slujit și s-au sacrificat pentru apărarea acestora – de la pașoptiști până la actualii veterani ai forțelor armate, care au participat recent în teatrele internaționale de operații. Astăzi, Drapelul Național flutură alături de steagurile aliaților și partenerilor noștri, împreună cu care împărtășim valori și idealuri comune în misiuni internaționale desfășurate sub egida NATO, UE sau ONU”, a transmis președintele României.

Klaus Iohannis a mai spus că „Ziua Drapelului Național este un bun prilej de a reafirma valorile fundamentale ale națiunii noastre și de a acționa împreună pentru consolidarea coeziunii și împlinirea marilor aspirații naționale.”
„Simbol al identității românești, Drapelul Național reprezintă un element unificator pentru români, oriunde s-ar afla. Tricolorul este prezent în momentele de cumpănă sau de bucurie, la evenimente naționale și internaționale, în instituții, la parade sau cu prilejul competițiilor sportive. Dragi români, să rămânem uniți în jurul Drapelului Național și să acționăm energic pentru consolidarea democrației, a statului de drept, a egalității de șanse și pentru edificarea unei societăți libere și prospere, parte a marii familii europene”, a adăugat Klaus Iohannis.

Ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că în cadrul Consiliului AgriFish a propus modificarea Regulamentului 2115/ 2023 pentru a le permite fermierilor eligibilitatea cheltuielilor privind achiziția de animale de reproducție în FEADR.

„Este o decizie pe care o așteaptă majoritatea fermierilor europeni care își desfășoară activitatea în zootehnie, având în vedere dificultățile pe care le au de la începutul conflictului din Ucraina. Mă bucur că propunerea noastră a primit sprijinul a unei părți importante a colegilor mei miniștri din statele membre”, a transmis Florin Barbu.

De asemenea, ministrul român a solicitat în cadrul Consiliului AgriFish includerea în documentul de sinteză al Președinției Consiliului a principiului de convergență pentru plățile directe acordate fermierilor.
„Este obligatoriu să existe un echilibru al plăților acordate celor care produc, pentru a oferi șanse egale de dezvoltare tuturor fermierilor europeni”, a precizat Forin Barbu.

Liderii PNL și PSD nu reușesc să se înțeleagă asupra datei alegerilor prezidențiale. Ei s-au întâlnit marți, dar nu au reușit să ajungă la un compromis. Surse din lumea politică descriu situația drept un blocaj total.

PNL propune ca alegerile prezidențiale să aibă loc în octombrie sau noiembrie. PSD, însă, vrea ca alegerile să fie în luna septembrie, așa cum a fost convenit în coaliție în primăvară.
Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut în ședința de Guvern ministrului liberal de Interne să pregătească proiectul de hotărâre privind organizarea alegerilor prezidențiale pe 15 sau 29 septembrie.

O nouă rundă de negocieri PSD-PNL se va desfășura vineri.

Elena Lasconi este noul președinte al USR. Victoria în cursa internă a fost anunțată miercuri. Alegerile au ținut două zile, iar Lasconi a avut majoritatea voturilor.

Elena Lasconi a obținut 68,14% din voturile exprimate. Potrivit reprezentanților USR, au votat 11.333 de membri din cei 25.607 cu drept de vot.
Imediat după aflarea rezultatului, noul președintele al USR a anunțat că vrea să devină și candidatul partidului la alegerile prezidențiale. Candidatura trebuie să fie aprobată în cadrul partidului.

„Îmi voi depune candidatura sâmbătă”, a anunțat Elena Lasconi.
Noul președinte al USR a mai anunțat că nu exclude varianta realizării unor alianțe.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că instanţa de fond din Malta a hotărât predarea lui Paul-Philippe al României. El a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu și pentru un prejudiciu de 9,5 milioane de euro.

„Este o decizie așteptată de Ministerul Justiției și de statul român, care face constant eforturi pentru aducerea fugarilor în țară. Hotârârea nu este definitivă, poate fi atacată. Mulțumesc colegilor de la Ministerul Justiţiei, Administrația Națională a Penitenciarelor, instanței de executare şi tuturor autorităţilor care şi-au adus aportul pentru ca aceasta să fie soluţia”, a transmis Aina Gorghiu.

Potrivit ministrului român, până la jumătatea lunii iunie, au fost aduși în țară 383 de fugari.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu oficiali elvețieni. România are un potențial masiv pentru investițiile elvețiene, a fost mesajul ministrului român.
Investițiile viează în special domeniul feroviar.

„Am transmis interlocutorilor mei ca ne dorim cele mai bune tehnologii și produse pentru piața românească. Consider că, după 35 de ani, România și românii merită să beneficieze de un transport feroviar de înaltă calitate. Am discutat la Berna, despre aprofundarea cooperării în domeniul transporturilor, cu Guy Parmelin, coordonator al Departamentului Federal pentru Economie. Companiile elvețiene sunt interesate să vină în România, în special pentru îmbunătățirea calității materialului rulant pentru infrastructură feroviară” , a explicat ministrul Gridneanu.

Ministrul Transporturilor a mai spus că ar vrea să introducă în România sistemul integrat pentru deservirea pasagerilor din Elveția.
„Alături de consilierul federal Albert Rösti, șeful Departamentului Federal pentru Mediu, Transporturi, Energie și Comunicații, am abordat subiecte ce țin de modernizarea, sistematizarea și automatizarea rețelei de cale ferată din România. În discuțiile cu Vincent Ducrot, director al Căilor Ferate Federale Elvețiene (SBB), ne-am arătat interesul pentru expertiza în optimizarea exploatării transportului feroviar. În Confederația Elvețiană sunt 40 de companii care lucrează în sistem integrat pentru deservirea pasagerilor, iar cu un singur bilet se poate călători oriunde în această țară. Ne dorim un astfel de sistem și în România”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Totodată, în cadrul întrevederii cu Ignazio Cassis, șef al Departamentului Federal al Afacerilor Externe din Consiliului Federal al Confederației Elvețiene, s-a vorbit despre „importanța pe care România o acordă aderării la Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, până la sfârșitul acestui an”.