Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.

În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.

La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță modificarea legilor pentru pedepsirea fugarilor. Acestora li se va adăuga o nouă pedeapsă pentru infracțiunea asimilată celei de evadare, a explicat Gorghiu.

Fugarii vor primi în plus la pedeapsa inițială între 6 luni și 3 ani, conform unui proiect aflat la Camera Deputaților.
„După ce va intra în vigoare legea, fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume între 6 luni și 3 ani pentru o infracțiune asimilată celei de evadare. O lege bună, necesară, susținută de Guvern, mai ales în contextul în care unii condamnați găsesc diferite tertipuri pentru a nu-și executa pedepsele în penitenciarele din România. Cel mai recent exemplu este Cătălin Cherecheș. Pentru că mulți m-ați întrebat, vă spun că legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar (indiferent de numele lui) care, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”, a anunțat Alina Gorghiu.

Proiectul de lege a fost inițiat de Ministerul Justiției.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România va fi lider european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor. Este un moment istoric, a declarat Ciolacu referindu-se la iminenta lansare a Sistemului Garanție-Returnare în România.

Declarația a fost făcută la evenimentul de inaugurare a primului centru regional de colectare a ambalajelor al societății RetuRO, din Bonțida, județul Cluj. Pe parcursul săptămânii, va fi lansat Sistemul Garanție-Returnare în România.

„Cred că astăzi vorbim de un moment zero pentru că acest prim centru regional de colectare va marca oficial startul programului la nivel național. Nu mă feresc de cuvinte. Cred că este un moment istoric care va consemna debutul celui mai ambițios proiect de economie circulară a României și forța primului parteneriat public-privat funcțional. Guvernul actual împreună cu mediul privat au reușit să dea drumul poate celui mai important proiect de țară în acest domeniu din ultimii 30 de ani”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Astfel, Româna va ajunge pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor.

„SGR din România va fi al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după Germania, din perspectiva numărului de ambalaje procesate, reprezentând în același timp o premieră globală - cel mai mare sistem de acest fel integrat – și sperăm noi că va deveni un studiu de caz pentru guverne din întreaga lume. Începând cu 30 noiembrie, cetățenii României se vor alătura celor peste 350 de milioane de cetățeni din toată lumea care locuiesc într-o țară în care există un Sistem de Garanție Returnare. Dacă ne uităm la Europa, în acest moment 13 țări au implementat SGR, ajungând la o populație de aproape 145 de milioane. Peste doar 3 zile, odată cu alăturarea României vor fi peste 163 de milioane de cetățeni europeni mai atenți cu mediul în care locuiesc”, a precizat Marcel Ciolacu.
Sistemul va avea un impact economic și vor crea peste 600 de noi locuri de muncă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la sfârşitul anului viitor ar putea să se construiască încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Totodată, în următorii 5-7 ani ar putea să se construiască alți 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră.

„Creşterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost: 0,1%, a fost pe investiţii. Şi avem investiţii în transporturi, unde trebuie să recunoaştem că s-au deblocat marile şantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm. Avem în sfârşit prima mie de kilometri şi până la sfârşitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbim numai de rutier. În viitorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri", a declarat Marcel Ciolacu, la conferinţa de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziun

USR cere explicații publice de la miniștrii PNL Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu despre care susține că „au mai pierdut un corupt înainte să intre la închisoare”.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, era sub control judiciar și a fugit totuși de sub nasul poliției conduse de Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, înainte de a primi sentința de 5 ani de închisoare cu executare.

Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, precum și instituțiile din subordinea lor, trebuie să dea explicații pentru această nouă rușine din palmares, susține USR.

„Cum mai pot românii să ia în serios noțiunile de justiție și ordine publică în condițiile în care infractori notorii dispar de sub supraveghere judiciară. Pentru astfel de fapte nu trebuie să existe numai o responsabilitate administrativă, ci și una politică. Sub regimul Iohannis, statul român se prăbușește încet, dar sigur. Nu este o coincidență faptul că domeniile care suferă cel mai mult sunt conduse de apropiați ai actualului președinte. Contraselecția de miniștri pentru care domnul Iohannis a devenit celebru își produce încă o dată efectele”, spune președintele USR Cătălin Drulă.

„Ministrul Predoiu și omul său de încredere, Bogdan Despescu, nu au cum să se fofileze și să se ascundă de explicații. În cazul Cherecheș este o greșeală clară a Poliției care trebuia să-l supravegheze și a celei de frontieră, nu o lacună a legii sau lipsa unui tratat de extrădare”, declară vicepreședintele USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Cătălin Cherecheș se alătură unei liste lungi de infractori celebri care au fugit de justiția din România.

USR a depus, la inițiativa deputatului Stelian Ion, fost ministru al Justiției, un proiect care prevede majorarea duratei totale a controlului judiciar în cursul judecății și introducerea a noi condiții în care judecătorii pot lua măsura arestării preventive pentru a împiedica suspecții și inculpații de a părăsi țara înainte de sentința finală, descurajând fugarii de lux.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a plecat într-o vizită de șase zile în SUA. Ministerul Culturii a anunțat că vizita se desfășoară în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie, 2023.

La Washington, Raluca Turcan se va întâlni cu reprezentanți ai Congresului American, ai Departamentului de Stat American, precum și cu profesioniști din domeniul cultural și academic din capitala americană. și reprezentanți ai industriei de film, a transmis ministerul.

„Printre evenimentele programate se numără și o întâlnire specială cu comunitatea de români din Washington D.C., participarea la Reuniunea Consulilor Onorifici, organizată de Ambasada României în Statele Unite, precum și la Gala „Alianța”, un eveniment dedicat diplomației și comunității românești din Statele Unite. De asemenea, ministrul culturii va fi prezent la concertele susținute de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” la Catedrala Națională și la Congresul American, în contextul turneului aniversar al corului în Statele Unite ale Americii”, a precizat Ministerul Culturii.

USR anunță că i-a convocat la Ora Guvernului pe miniștrii Boloș și Rafila pe tema colapsului din sănătate. PSD și PNL au votat împotrivă.

Grupul USR din Senat i-a chemat la Ora Guvernului de marți, 28 noiembrie, pe ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și pe cel al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru a da explicații cu privire la criza bugetară la nivelul spitalelor publice, în contextul în care mai multe unități spitalicești din sistemul public de sănătate au rămas fără banii necesari pentru a susține activitatea curentă.

Reprezentanții PSD și PNL din Biroul Permanent al Senatului au votat împotriva transmiterii cererii către miniștri, pe motiv că cei doi nu pot fi chemați împreună, deși Regulamentul Senatului permite prezența a doi miniștri la Ora Guvernului, așa cum susține USR.

Senatorul Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, consideră că refuzul reprezentanților PNL și PSD de a transmite „o cerere legitimă a opoziției, pe fundalul valului de proteste de la casele de asigurări de sănătate, al crizei medicamentelor pentru bolnavii de cancer și al întârzierilor nepermis de mari la decontarea serviciilor de sănătate și a medicamentelor, este inadmisibil.”

„În urmă cu trei săptămâni, ministrul Rafila spunea că sistemul de sănătate din România le oferă pacienților servicii satisfăcătoare, numai că CNAS a cerut de la Guvern 4,2 miliarde de lei și a primit 1,7 miliarde nu prin rectificare, ci prin alocare directă din Fondul de Rezervă, iar banii nu se duc în decontări de servicii, ci în primul rând pe salarii. Regulamentul Senatului permite chemarea a doi miniștri la Ora Guvernului și este necesar ca atât ministrul Finanțelor să vină să ne spună dacă sunt bani la buget pentru sănătatea românilor, cât și ministrul Sănătății să vină și să spună cu subiect și predicat pe ce se duc banii alocați din pixul lui Ciolacu”, declară senatorul USR Radu Mihail.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că unitățile sanitare din România vor primi fonduri periodic și ritmic, astfel încât până la sfârșitul anului să nu existe probleme. Declarația a fost făcută în contextul în care au fost probleme cu banii medicilor de familie și cu fondurile spitalelor.

Ministrul Sănătății a spus că unitățile în discuție au contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate.

„După cum știți, toate aceste tipuri de activități la care faceți referire sunt finanțate pe baza unor contracte între casele județene de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii, fie că discutăm de spitale, fie că discutăm de medici de familie, fie că discutăm de farmacii. Ministerul Sănătății, în limita competențelor legale pe care le are, sprijină întotdeauna solicitările Casei de Asigurări de Sănătate ca să existe suplimentare de fonduri. În urmă cu 10 zile a fost suplimentat bugetul Casei Naționale de Asigurări de sănătate cu 1,7 miliarde de lei”, a declarat Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a mai spus că din fondul de rezervă al Guvernului vor fi făcute în continuare suplimentări de fonduri astfel încât „să nu existe sincope în finanțarea unităților sanitare”.

„Se vor aloca periodic, ritmic, astfel încât până la sfârșitul anului să nu existe astfel de probleme. Dar asta este o decizie de natură economică, financiară și nu e vorba numai de decizie. E vorba și de existența resurselor necesare”, a precizat Rafila

Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat intensificarea cooperării cu statul african Capul Verde. Șeful statului se află într-o vizită de mai multe zile în Africa.

Președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Capul Verde, a convenit cu președintele țării africane, José Maria Pereira Neves, să fie intensificate cooperarea pe teme importante dintre cele două state.
„Relația dintre statele noastre, stabilită cu aproape 50 de ani în urmă, dăinuie în primul rând datorită legăturilor interumane. În același timp, Cabo Verde este, ca și România, un loc al respectului pentru valorile democratice. I-am prezentat Președintelui Neves noua noastră abordare strategică de relaționare cu Africa, având la bază o nouă Strategie Națională, bazată pe interese și valori comune. Am agreat să intensificăm cooperarea pe teme importante – atât pentru România, cât și pentru Cabo Verde– precum gestionarea situațiilor de urgență, combaterea schimbărilor climatice, agricultura și siguranța alimentară, educația, cercetarea și inovarea. Memorandumurile de colaborare referitoare la gestionarea situațiilor de urgență, în domeniul sanitar-veterinar și în cel al educației, care urmează să fie semnate astăzi, reflectă dorința noastră de consolidare a relațiilor tradiționale foarte bune”, a spus Klaus Iohannis în timpul ceremoniei de primire la palatul prezidențial.

Iohannis a menționat rezultatele în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în Capul Verde și a vorbit despre sistemul democratic din țara africană și relațiile acesteia cu UE.
„Acestea sunt deja excelente și se bazează, începând cu anul 2007, pe un Parteneriat Special, unic pentru o țară africană. Cabo Verde este un aliat de încredere al Uniunii Europene în forurile internaționale și în Africa. Totodată, Cabo Verde este prima și singura țară africană care are un Parteneriat de Mobilitate cu Uniunea Europeană. În cadrul discuțiilor de astăzi am avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la o serie de dosare internaționale și regionale prioritare. Am analizat împreună ce putem face, la nivelul comunității internaționale, pentru soluționarea acestora. I-am prezentat domnului Președinte perspectiva României cu privire la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Efectele negative ale acestei agresiuni la nivel global sunt resimțite inclusiv pe continentul african, mai ales pe dimensiunea securității alimentare”, a precizat Klaus Iohannis.
Cei doi președinția au mai vorbit despre crizele regionale și au agreat asupra nevoii de stabilitate în regiunea Sahelului.

Cunoașterea și respectarea istoriei, dar și asumarea trecutului reprezintă elementele pe care o societate democratică se fundamentează, subliniază premierul Marcel Ciolacu în mesajul susținut de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la deschiderea Conferinței naționale ,,Comunismul Românesc’’.

Conferința, ajunsă la cea de-a XII-a ediție, își propune să genereze noi abordări analitice și metodologice privind istoria comunismului românesc. Specialiștii din țară, dar și din străinătate, sunt invitați să propună comunicări care să trateze într-un cadru cât mai larg istoria comunismului românesc.

În mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu participanților la conferință se mai menționează: ”Pe lângă datoria morală pe care o avem față de toate victimele inocente care și-au pierdut viața și față de cei care, la Revoluția de la 1989, s-au jertfit în numele unui ideal, ne revine datoria de a nu permite distorsionarea faptelor trecutului și de a promova adevărul istoric. Prin educarea tinerelor generații despre ceea ce a însemnat regimul comunist și despre consecințele acestuia, în vederea dezvoltării conștiinței democratice, ne asigurăm că toate aceste atrocități nu vor mai fi posibile vreodată. Este necesar să protejăm drepturile și libertățile fundamentale mai ales în actualul context, marcat de provocări și de o intensificare a tendințelor  extremiste, xenofobe și rasiste. În urmă cu 33 de ani, mulți români nu îndrăzneau să se gândească că pot asculta ce muzică vor, că pot citi ce cărți își doresc, că pot alege cu cine să voteze sau pur și simplu că își pot exprima liber opinia. În zilele noastre, libertatea este considerată o componentă firească a existenței noastre, pe care trebuie, însă, să o protejăm constant”.

Totodată, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, a reiterat angajamentul Guvernului României pentru consolidarea politicilor memoriei, promovarea adevărului istoric, dezvoltarea cercetării și a educației despre comunism.

”Este important să educăm tinerele generații pentru a înțelege trecutul, pentru a face diferența între fake-news și adevăr, pentru a conștientiza riscurile extremismului și discursului instigator la ură. Prin educație nu vom repeta greșelile trecutului”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.