Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă ca angajaţii din instituţiile statului să aibă un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaţilor din privat.

Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 6.836 de lei pentru angajaţii de la stat în 2020 şi de 7.141 lei pentru 2021.

Spre deosebire, pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta şi de 5.078 de lei în 2021.

În sectorul public, salariile cresc proporţional cu vechimea în muncă, conform gradaţiilor şi mecanismelor prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru sectorul privat, anul 2020 a fost unul penalizant.

Diferenţa este dată, în primul rând, de sursa banilor. Salariile din mediul privat depind de performanţele şi situaţiile financiare ale companiilor.

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță că, potrivit unui ordin al ministrului de resort, vor fi înființate centre de excelență în fiecare județ și în municipiul București. Acestea vor funcționa ca unități conexe ale MEC, cu personalitate juridică, fiind coordonate metodologic de către inspectoratele școlare județene/ISMB. „Decizia se subsumează prevederilor din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia «statul sprijină copiii și tinerii capabili de performanțe înalte atât în unități de învățământ, cât și în centre de excelență» (art. 57). Reamintim că, recent, a fost aprobat, tot prin ordin de ministru, Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor județene de excelență/Centrului Municipiului București de Excelență”, precizează MEC, într-un comunicat.

Potrivit noului ordin de ministru, centrele de excelență elaborează și aplică strategii și politici pentru selecția, pregătirea, susținerea, motivarea copiilor și a tinerilor capabili de performanțe. În același timp, acestea organizează, coordonează metodologic, monitorizează și evaluează un set de șapte activități și servicii educaționale:

1. elaborarea strategiilor de identificare și de selecție a copiilor și tinerilor capabili de performanțe în vederea constituirii unor grupe de performanță pe discipline, arii curriculare sau domenii științifice, artistice și tehnice, inclusiv pentru elevii care învață în limbile minorităților naționale;

2. inițierea acțiunilor de identificare și promovare a copiilor și tinerilor capabili de performanțe;

3. asigurarea, anual, a constituirii, funcționării și pregătirii grupelor de excelență;

4. elaborarea și asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituții din țară și străinătate, cu organizații neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătățirii condițiilor și resurselor necesare educării diferențiate a copiilor și tinerilor capabili de performanțe;

5. dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică și organizarea conferințelor care au ca temă activitățile specifice centrului de excelență;

6. organizarea, anual, a taberelor naționale de pregătire a copiilor și tinerilor capabili de performanțe, pe discipline;

7. pot organiza activitatea de pregătire a loturilor olimpice județene

Situaţia actuală, creată de evoluţia COVID-19, a condus la intensificarea comerţului online. Acest tip de afacere se bazează pe relaţia de încredere într-o măsură mult mai mare decât comerţul tradiţional şi, totodată, mediul virtual expune consumatorul unor riscuri noi.

Consumatorul trebuie să ştie că, din momentul în care a primit un produs comandat online, are dreptul de a denunţa contractul şi 14 zile pentru a returna produsul, dacă nu este mulţumit de el, fără să invoce vreun motiv. În cazul returnării produsului, consumatorul îşi poate primi suma de la comerciant în termen de 14 zile de la primirea produsului. Profesionistul rambursează toate sumele pe care le-a primit drept plată din partea consumatorului, inclusiv, după caz, costurile livrării, fără întârziere nejustificată şi, în orice caz, nu mai târziu de 14 zile de la data la care este informat de decizia de retragere din contract a consumatorului.

Cumpărătorii trebuie să se informeze cât mai complet asupra produselor pe care intenţionează să le achiziţioneze în perioada marilor reduceri de preţuri, cum este Black Friday, eveniment care atrage cei mai mulţi cumpărători în mediul online, avertizează directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel.

Pentru siguranţa cumpărăturilor din perioada ofertelor de Black Friday, comisarul ANPC recomandă citirea cu atenţie a caracteristicilor produsului, verificând cu atenţie dacă acesta corespunde cu adevărat dorinţelor şi nevoilor cumpărătorilor.

Pentru cumpărăturile online, Anghel sfătuieşte cumpărătorii să verifice stocul existent, preţul afişat pe site şi dacă acesta este integral (conţine sau nu TVA) dar şi dacă preţul include şi costul de livrare.

Federaţia Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) solicită Ministerului Sănătății să retragă ordinul care obligă medicii de familie să monitorizeze prin telefon pacienții cu forme ușoare de COVID-19.

Bolnavii nu vor avea nimic de suferit - precizează președintele federației, Raluca Zoiţanu, care susține că ordinul cuprinde amenințări, sancțiuni și controale și că sarcinile stabilite de autorități și care trebuie îndeplinite de doctori nu sunt definite.

Raluca Zoiţanu: „Pacienţii trebuie să stea liniștiţi, să știe că medicii lor de familie sunt aproape de ei în continuare, așa cum au fost și până acum. Vom răspunde la telefon, vom suna pacienții care au nevoie de noi. Nu vrem să semnăm acest contract suplimentar impus de guvern din cauza amenințărilor și sancțiunilor care reies din fiecare rând al contractului. Nu ni se pare o atitudine normală din partea guvernului. Solicităm să fim respectaţi ca profesioniști și ca medici care ne îngrijim pacienții.”

Raluca Zoiţanu a subliniat că actele normative elaborate de guvern și de Ministerul Sănătății au fost elaborate fără consultarea medicilor de familie și în lipsa oricăror negocieri cu Colegiul Medicilor din România.

Inforadar – Portalul Ştirilor Corecte, platforma Ministerului Apărării Naţionale dedicată contracarării ştirilor false, a fost lansată vineri, 30 octombrie, în spaţiul virtual, cu ocazia sărbătoririi a 27 de ani de la înfiinţarea Direcţiei informare şi relaţii publice a MApN, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării.

Portalul, disponibil pe site-ul oficial al Ministerului Apărării Naţionale la adresa www.mapn.ro/inforadar, include un set de teme din domeniul apărării aflate pe agenda publică ce necesită un plus de clarificări, rubrici de educare media, sfaturi practice pentru verificarea ştirilor, precum şi o secţiune de studii şi articole dedicată aprofundării conceptului de ştiri false asociate fenomenului dezinformării.

”Sindicatele din țările membre, reunite în cadrul Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC) susțin într-o măsură covârșitoare o directivă europeană pentru stabilirea unui mecanism pentru salarii minime echitabile și întărirea sistemelor de negociere colectivă pentru salarii decente. Chiar și înainte de criza COVID, mulți lucrători se descurcau greu cu cheltuielile necesare traiului. Munca ar trebui să ofere vieții demnitate, dar realitatea, pentru mult prea mulți, este că munca nu-i o garanție pentru a ieși din sărăcie”, se arată într-un comunicat al CSN Cartel Alfa.

Sindicaliștii din Europa spun că pandemia a înrăutățit situația lucrătorilor, iar de la începutul ei aproape 40% dintre lucrătorii din UE spun că se descurcă mai greu decât înainte de criză, conform unui raport Eurofound.

Reprezentanții sindicali din Europa spun că „salariile minime reglementate legal ar trebui să asigure un câștig suficient pentru lucrătorii cel mai puțin plătiți, dar în realitate nivelul este prea jos pentru ca o familie să se bucure de o viață decentă.

În România, valoarea coșului minim de consum arată că există o mare discrepanță dintre nivelul salariului minim actual și necesarul pentru a asigura un nivel de trai de o minimă decență.

România are în continuare cei mai mulți angajați aflați în sărăcie, iar „oamenii muncii pur și simplu nu obțin o parte echitabilă din bogăția și valoarea pe care o generează”.

În acest context, sindicaliștii solicită o directivă a UE pentru salarii minime corecte și negocieri colective, acestea votând în proporție de 85% în favoarea unei astfel de reglementări.

De Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, care este marcată anual pe 29 octombrie 2020, Ministerul Sănătății a anunțat că s-a aprobat o procedură operațională pilot privind prenotificarea în cazul pacienților cu accident vascular cerebral acut.

Proiectul s-a materializat ca urmare a aplicării Ordinului ministrului Sănătății și se va implementa la nivelul unităţilor sanitare din București care derulează AP-AVCAc.

Anual, în România, un număr de 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 10.000 persoane un AVC hemoragic și 3250 o hemoragie subarahnoidiană.

În acest context, accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global după boala cardiacă ischemică și principala cauză de dizabilitate, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Ministerul Sănătății a derulat în perioada 2011- 2014 un program pilot, în opt spitale, și derulează din anul 2015 acțiunea prioritară AP-AVC prin care finanțează tratamentul de reperfuzie al AVC ischemic: farmacologic (alteplază) și endovascular (kit-uri de trombectomie/trombaspiratie) precum si tratamentul endovascular al hemoragiei subarahnoidiene determinate de ruptura anevrismală.

Totodată, în cursul anului 2019, Ministerul Sănătății a extins AP-AVC, de la 10 centre la nivel național la 43 de centre, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu AVC ischemice tratați prin metode de revascularizare la nivel național. Rata de pacienți tratați a crescut de la 0.8% în 2017 și 1.2% în 2018 la 4.11% in 2019.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 27 octombrie 2020, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 19-25 octombrie 2020. Astfel, până la 25 octombrie 2020, 95,7% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 82,2% din totalul deceselor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 59,9% dintre acestea erau întâlnite la bărbaţi, se arată în raportul publicat pe site-ul www.cnscbt.ro.

Raportul săptămânal al CNSCBT cuprinde statistici COVID-19 actualizate până la 25 octombrie 2020 cu privire la ponderea cazurilor şi a deceselor pe grupe de vârstă, ponderea îmbolnăvirilor pe judeţe, caracteristicile cazurilor confirmate şi ale deceselor în funcţie de sex, vârstă, comorbidităţi etc. Analiza a fost realizată în baza a 212.492 cazuri confirmate şi 6.470 decese, conform sursei citate.

Mulți dintre români, sătui de potopul de restricții puse de autorități în diverse domenii, care incearcă să limiteze riscul de infectie cu diverse produse alterate sau virusi periculosi pentru sănătate, ajung să apeleze la internet și tehnica informatică pentru a-și vedea mai departe de treburi.

Ca de exemplu, zilele acestea, s-a declanșat o serie de anchete, după ce autoritățile au constatat că mulți oameni vând online porci sub acoperirea unor anunțuri false pentru a evita interdicțiile instituite pentru zonele cu focare de pestă porcină africană.

Direcțiile de Sănătate Veterinară au demarat o campanie de informare, prin distribuirea de broşuri şi alte materiale tipărite care conţin recomandările specialiștilor veterinari și măsurile pentru limitarea extinderii pestei porcine africane.

Unii dintre vânzătorii de animale, și în special de porci, au trecut însă în online pentru a-și vinde marfa, unii dintre ei devenind chiar mici experți în evitarea cercetărilor informatice ale autorităților sau a pentru a înșela căutările după cuvinte cheie.

Pe paginile de internet care conțin anunțuri de vânzare-cumpărare animalelor sunt postate oferte pentru lemne sau încălțăminte, dar apar și fotografii cu porci.

Cert este că anchetele autorităților sunt în diverse faze de cercetare iar cei care vor fi găsiți vinovați riscă să li se confiște porcii, să fie amendați dar și să se aleagă cu dosar penal.

Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a generat pentru prima dată o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de dolari

Suma reprezintă o creștere de 14,65% față de anul 2018. 59% dintre studiourile românești se află în București, 17% în Cluj-Napoca, 7% în Iași, 5% în Timișoara și 3% în Brașov, restul desfășurându-și activitatea în orașele mici ale țării.

În industria în care activează peste 6000 de specialiști, 74.2% dintre studiouri sunt dezvoltatoare de jocuri video (originale sau IP-uri licențiate), în timp ce 12.1% furnizează servicii de quality assurance, localizare și outsourcing creativ. 10.3% din studiouri activează și ca publisheri pentru propriile jocuri iar 3.4% dintre studiouri creează soluții pentru infrastructura de jocuri.