Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut marți o videoconferință cu omologul său ucrainean. România va continua să sprijine Ucraina, a fost mesajul demnitarului român.
Ministrul Angel Tîlvăr, a avut marți, o convorbire, în regim videoconferință, cu ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.

„Cei doi miniștri au discutat despre evoluția războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, la aproape doi ani de la declanșarea conflictului. Fiind prima discuție din acest an, ministrul Tîlvăr şi ministrul Umerov au abordat teme privind stadiul şi perspectivele principalelor teme de interes la nivel bilateral, în cadrul altor formate de cooperare. I-am transmis ministrului Umerov că România condamnă în cei mai duri termeni agresiunea rusă, atacurile asupra populației şi infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care s-au intensificat în ultimele săptămâni, și l-am asigurat că România continuă să susțină Ucraina, alături de aliați şi partneri”, a anunțat MApN.
Cei doi miniștri au discutat despre măsurile concrete pentru consolidarea cooperării în domeniul apărării dintre cele două țări, cu accent pe importanța pregătirii piloților români și ucraineni în cadrul Centrului European de Instruire F-16 din România.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, anunță că a vizitat o fermă de porci construită cu finanțare nerambursabilă. Investim în industria agroalimentară românească, îi susținem pe ai noștri, a fost mesajul ministrului român.

Vizita a avut loc vineri.

„Investim în fermele de porci! Investim în industria agroalimentară românească și îi susținem pe ai noștri! Iar ferma Porccelino Grasso, din localitatea Baba Ana, din județul Prahova, pe care am vizitat-o astăzi, este un astfel de exemplu. La finalul investiției, capacitatea fermei de reproducție va fi de 3000 de scroafe, iar producția va fi de aproximativ 90.000 de purcei. Valoarea totala a proiectului, aflat în desfășurare, este de 16.410.000 euro, din care finanțare nerambursabilă avem 13.128.000 euro (80%)”, a declarat Florin Barbu.

Ministrul Agriculturii a mai arătat că societatea deține încă o fermă de îngrășare a porcilor în județul Vâlcea, cu o capacitare maximă de 36.000 de porci/serie.
„Îi felicit pe acești investitori care au tot sprijinul meu pentru că ei vor aduce pe mesele românilor carne de porc din fermele românești! Am promis că voi salva și dezvolta sectorul de porc din România și eu zic că suntem pe drumul cel bun”, a precizat Florin Barbu.

Guvernul a aprobat contractul de finanțare cu BEI, în valoare de 200 de milioane de lei, pentru o nouă secțiune a autostrăzii A3. Discuțiile au avut loc în cadrul ședinței de joi a Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că banii de la Banca Europeană de Investiții vor fi folosiți pentru construirea unui sector de 42 de kilometri.

„Aprobăm astăzi contractul de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 200 de milioane de lei, pentru o nouă secțiune a autostrăzii A3, de 42 de kilometri”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că în 2024 se vor realiza cele mai multe autostrăzi și drumuri expres din istoria României cu ajutorul fondurilor europene, alocări bugetare și împrumuturi bancare.

Ministerul Energiei anunță că nu există depășiri ale parametrilor de mediu la Complexul Energetic Valea Jiului și Termocentrala Paroşeni.

Unitățile sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului, iar rezultatele recente indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise, a transmis Ministerul Energiei.

Miercuri, autoritățile au fost informate despre existența unui miros de sulf în zonele menționate ceea ce a stârnit îngrijorarea locuitorilor.
„În contextul acestor evenimente, dorim să aducem la cunoştinţa publicului că Societatea Complexul Energetic Valea Jiului şi Termocentrala Paroşeni sunt supuse unei monitorizări continue, atât din punct de vedere al performanţei tehnice, cât şi al impactului asupra mediului. Această monitorizare este efectuată prin intermediul unor echipamente specifice de urmărire şi control. Rezultatele recente ale monitorizărilor indică faptul că toţi parametrii de mediu se încadrează în limitele normale stabilite, neexistând depăşiri ale concentraţiilor de noxe peste valorile admise. Aceste date au fost prezentate şi confirmate de reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ale altor autorităţi competente", scrie în comunicatul emis de Ministerul Energiei.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că i-a invitat pe fermieri, procesatori și retaileri la discuții pentru a găsi soluții. Demnitarul a mai spus că așteaptă lista de revendicări a protestatarilor până vineri.

Potrivit unui comunicat de presă, întâlnirea cu ministrul Florin Barbu va avea loc luni, 15 ianuarie. Participanții vor căuta măsuri de sprijin și soluții de finanțare pentru toate situațiile pe care le întâmpină cei din domeniul agricol.

„Sunt alături de fermierii noștri pentru a găsi cele mai bune soluții la toate problemele lor, avem programe de sprijin în derulare pentru majoritatea sectoarelor din agricultură, pentru a ne asigura astfel că vom avea producții de calitate”, a transmis Florin Barbu.

Ministrul a dezvăluit că nu a primit încă lista cu revendicări și a precizat că o așteaptă la minister până vineri, 12 ianuarie.

Gabriela Firea susține că în perioada în care a fost primarul general al Capitalei, au fost atrase fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro. E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, spune reprezentanta PSD, care mai anunță că partidul a început pregătirile pentru alegeri.

Gabriela Firea anunță că împreună cu colegii de partid a început să pregătească alegerile din acest an. Ea a dezvăluit că a avut o întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor de sectoare, cu parlamentarii de București, consilieri generali, reprezentanții organizațiilor de tineret, femei și pensionari.

„1 MILIARD DE EURO fonduri europene atrase în București, în cei patru ani cât am fost primar general, împreună cu echipa social-democrată. Capitala trebuie să profite la maximum de fondurile nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Echipa social-democrată este pregătită să aducă și mai mulți bani pentru un oraș modern. Am început deja pregătirea campaniei pentru alegerile europarlamentare”, a comunicat Gabriela Firea pe rețelele de socializare.

E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, mai spune Firea.

„Trebuie să le reamintim bucureștenilor cât de multe investiții am realizat în Capitală cu ajutorul banilor europeni. Toate tramvaiele noi, autobuzele hibride, autobuzele electrice pe care bucureștenii le folosesc zilnic au fost cumpărate cu bani europeni. În total, aproape 370 de milioane de euro! Pentru atragerea celor 300 de milioane de euro pentru reparațiile atât de necesare la țevile de termoficare, vechi de peste 40 de ani, echipa mea a lucrat aproape trei ani. Pentru banii europeni investiți în proiectul Glina II, la stația de epurare cu care se laudă acum primarul general, a lucrat tot echipa pe care am coordonat-o. Am deblocat aproape 390 de milioane de euro”, a explicat Gabriela Firea.
Concluzia este că „fondurile europene nerambursabile sunt o șansă pentru continuarea dezvoltării României”. Până acum, România are un profit de peste 50 de miliarde de euro din relația cu UE, a concluzionat Gabriela Firea.

Președintele României, Klaus Iohannis, a avut o discuție telefonică cu Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cu prilejul convorbirii, Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au avut un schimb aprofundat de opinii și evaluări cu privire la situația de securitate din Ucraina și din regiune, în special la Marea Neagră, iar Președintele României l-a asigurat pe Președintele Volodîmîr Zelenski de continuarea sprijinului ferm al țării noastre pentru Ucraina. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.

Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat și despre dezvoltarea relației bilaterale și prioritățile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc și dorința comună de a avansa substanțial în procesul de stabilire a unui Parteneriat Strategic între cele două țări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a Președintelui Volodîmîr Zelenski la București, în octombrie 2023, și conform Declarației Comune semnate atunci de cei doi șefi de stat. În acest context, Președintele României a salutat progresele referitoare la recunoașterea de către Ucraina a inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești”, ca urmare a celor convenite de cei Președinți în octombrie 2023, și a subliniat importanța respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent și principial între cele două țări pe toate dosarele de interes reciproc.
Președintele Klaus Iohannis și omologul ucrainean au discutat și despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, Președintele României felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare. Președintele Volodîmîr Zelenski a mulțumit în mod deosebit Președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros și susținerea acordate de șeful statului român personal și de România în atingerea acestui obiectiv.
Președintele României și Președintele Ucrainei au discutat, de asemenea, despre parcursul euroatlantic al Ucrainei și despre prioritățile la nivel aliat din acest an, precum și despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Ministerul Muncii anunță că încă 40 de centre de zi pentru îngrijirea persoanelor vârstnice și cu dizabilități vor fi finanțate prin PNRR. Investiția este de aproximativ 21 de milioane de euro.

„Încă 40 de centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și persoane vârstnice vor fi finanțate prin PNRR cu 104.127.264 de lei (aproximativ 21 de milioane €) pentru dezvoltarea serviciilor de asistență socială. Noile proiecte vor duce la îmbunătățirea calității vieții pentru încă 5.600 de beneficiari. Ca urmare a accesării de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a axelor de finanțare prin PNRR, în total, sunt finanțate 105 centre de zi cu componenta de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități, cu o valoare totală de 50.150.000 de euro, și 71 de centre de zi cu componentă de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, cu o valoare totală de 86.000.000 euro”, a transmis Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Numărul total de beneficiari sprijiniți prin aceste măsuri depășește 11.000 de persoane, a precizat Ministerul Muncii.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) anunță că a lansat competiția pentru instrumentul de finanţare „Proiect experimental demonstrativ (PED)”.
Proiectul are un buget de cel puțin 53.000.000 lei, fonduri din Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), prin care se urmărește stimularea parteneriatului între organizaţiile de cercetare de drept public și antreprenori, în vederea aplicării rezultatelor cercetării în economia reală.

„Investim 53 de milioane de lei în proiecte avangardiste de inteligență artificială, biotehnologii, agritech sau tehnologii spațiale și aducem tot mai aproape tehnologiile viitorului. Românii sunt recunoscuți pe plan mondial pentru creativitatea și inteligența lor, iar competiția pe care o promovăm acum reprezintă un agregator al inovației, curajului și determinării. Vom da un suflu nou cercetării românești prin cel puțin 70 de proiecte, cu o finanțare de 750.000 de lei fiecare”, a declarat ministrul Cercetării, Bogdan Ivan.
Scopul competiției este finanțarea de proiecte ce vizează realizarea și testarea modelelor demonstrative pentru produse, tehnologii, metode, sisteme sau servicii noi sau care aduc îmbunătățiri substanțiale din domeniile naționale de specializare inteligentă, precum: economie digitală și tehnologii spațiale, materiale funcționale avansate; fabricație avansată; energie și mobilitate; bioeconomie; climă, energie, mediu și eco-tehnologii; sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat, a explicat ministerull.

Termenul limită de transmitere a propunerilor de proiecte este 15 februarie, ora 16:00. Durata proiectelor trebuie să fie de minimum 12 luni și maximum 24 de luni. Depunerea proiectelor se face într-o singură etapă, folosind platforma de depunere online https://uefiscdi-direct.ro.
Fiecare propunere de proiect trebuie să fie depusă de o organizație de cercetare de drept public sau privat, împreună cu o întreprindere care derulează activități de cercetare-dezvoltare.
Competiția PED se desfășoară pe întreaga perioadă de implementare a Planului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV), cu aprobare anuală a MCID.
Finanțarea de la bugetul de stat acordată pentru un proiect este de maximum 750.000 lei, cu respectarea schemei de ajutor de stat aprobată în acest sens. Finanțarea de la bugetul de stat alocată partenerului nu poate depăși valoarea de la bugetul de stat alocată coordonatorului propunerii de proiect.
Proiectele sunt evaluate de experți recunoscuți pe plan internațional. Fiecare propunere de proiect declarată eligibilă este evaluată online, în mod independent, de trei experți evaluatori. Experții evaluatori trebuie să fie doctori în științe cu experiență demonstrată prin articole științifice, brevete sau proiecte de cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Evaluările au caracter anonim, asigurându-se confidențialitatea experților evaluatori, a precizat Ministerul Cercetării.

Marți dimineață a avut loc o reuniune a Comandamentului Energetic de Iarnă, în cadrul căreia s-a discutat despre stadiul pregătirilor pentru perioada cu temperaturi scăzute și condiții meteorologice deosebite. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat că la nivelul sistemului energetic național nu sunt probleme majore și că operatorii de distribuție vor interveni prompt în zonele afectate.

„Toți operatorii și-au asumat că intervin și vor interveni prompt pentru reconectarea consumatorilor în cel mai scurt timp posibil. Momentan există două linii de medie tensiune afectate în zona Brăila, cu 2500 utilizatori nealimentați în județ și două linii de medie tensiune în Bacău și Iași cu probleme, 610 utilizatori fiind nealimentați în zonă. La acest moment se intervine în teren pentru remediere. Fenomenul de ploaie înghețată din ultimele zile îngreunează intervențiile la mare înălțime, pe stâlpii de tensiune. Cu toate acestea, suntem pregătiți și nu există probleme majore la nivelul țării. Continuăm să fim net exportatori de energie electrică. În ultimele două zile, România a beneficiat de o producție de energie eoliană la valori ridicate. În contextul gerului accentuat, este posibil ca această producție să scadă, dar suntem pregătiți să compensam cu hidrocentrale și centrale bazate pe gaz și pe cărbune”, a declarat Sebastian Burduja.

Concluzia ministrului este că România este pregătită pentru episodul de iarnă.
„Am reușit să creștem producția de huilă în Valea Jiului cu peste 30%, contând acum pe un stoc de cărbune de aproape 11000 de tone,, în urma investițiilor făcute de Ministerul Energiei și de Guvernul României. În cursul zilei de mâine, va porni și Termocentrala Paroșeni, cu un aport de peste 1200 MWh pe zi în sistemul energetic național. Deși condițiile meteorologice sunt deosebite, la nivelul țării, din punct de vedere al sistemului energetic nu sunt probleme majore. Suntem pregătiți,” a mai transmis ministrul Energiei.
În ceea ce privește sectorul gazelor naturale, gradul de umplere la acest moment al depozitelor este de peste 80%, cu un surplus de peste 170 milioane m3 față de anul trecut. România își poate asigura consumul de gaze naturale, dar din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități scăzute de gaz
Producția internă în această perioadă este de aproximativ 24 mil. m3, iar din depozite se extrag între 25 și 30 mil. m3, la un consum estimat zilnic de 50 – 55 mil. m3 în zilele cu ger. Astfel, România își poate asigura consumul de gaze naturale din surse proprii. Din motive pur comerciale se importă și se exportă cantități mici de gaz, de câteva milioane de m3, a precizat ministrul Energiei.