Partidul Social Democrat (PSD) a făcut apel marți la toate partidele românești reprezentate în Parlamentul European să susțină unitar propunerile înaintate de ministrul Agriculturii pentru revizuirea Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare agricol și alimentar.

Potrivit social-democraților, cele patru propuneri formulate de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în cadrul dezbaterii publice inițiate de Comisia Europeană vizează protejarea producătorilor locali în raport cu marile lanțuri de retail și asigurarea unui acces echitabil al produselor agroalimentare românești la raft.

Printre măsurile propuse se numără limitarea la 20% a ponderii produselor comercializate sub marcă proprie de către retaileri din volumul total al vânzărilor, stabilirea unui adaos comercial similar pentru produsele din aceeași gamă, eliminarea refacturării rabaturilor și remizelor către producători, precum și reglementarea discounturilor astfel încât producătorii să nu fie obligați să vândă sub costurile de producție.

PSD susține că votul asupra amendamentelor propuse de statele membre urmează să aibă loc în Parlamentul European în toamna acestui an și consideră că România are „o oportunitate importantă” de a-și promova interesele sectorului agroalimentar la nivel european.
Social-democrații au subliniat că, în astfel de situații, reprezentanții României în Parlamentul European ar trebui să acționeze „unitar, dincolo de apartenența politică”, pentru susținerea interesului național. De asemenea, PSD și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu celelalte partide pentru formularea și susținerea unor eventuale amendamente suplimentare la Directiva (UE) 2019/633.

INSCOP Research a prezentat rezultatele cercetării sociologice „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată la solicitarea New Strategy Center. Sondajul, realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, arată o societate marcată de oboseala războiului, cu niveluri ridicate de neîncredere, dar și cu o susținere consistentă pentru întărirea capacității de apărare.

Doar 22,2% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție bună, în timp ce 73,1% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Optimiștii sunt mai ales votanți PNL și USR, tineri sub 30 de ani, persoane cu studii superioare și locuitori din București, în timp ce pesimiștii provin în special din rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor peste 60 de ani și al celor din mediul rural.

Pentru 32,2% dintre respondenți, corupția este cea mai mare problemă a României, în creștere puternică față de 2023. Creșterea prețurilor (23,6%) și starea de sănătate (13,4%) completează topul îngrijorărilor. Războiul din Ucraina este menționat ca principală problemă de doar 6,9% dintre români.

În privința războiului din Ucraina, 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga conflictul, față de 23,4% care indică Ucraina, marcând o schimbare semnificativă față de 2022. În ceea ce privește vinovăția pentru declanșarea războiului, 54,9% indică Rusia, 14,1% Ucraina, 7,7% SUA și 9% Uniunea Europeană. Pentru încheierea conflictului, 53,3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze teritoriile ocupate, iar 35,4% cred că Ucraina ar trebui să facă concesii.

Referitor la sprijinul României pentru Ucraina, 31,5% consideră că țara ar trebui să ofere ajutor umanitar, 12,2% financiar și 10,5% militar, în timp ce 42,6% sunt de părere că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor.

În cazul unui atac asupra unui stat NATO, 40,9% dintre români cred că România ar trebui să-și respecte obligațiile și să intervină militar, 19,6% ar prefera neutralitatea, iar 5,5% susțin ieșirea din alianță. 66,6% consideră că NATO ar apăra România în mare sau foarte mare măsură, urmat de Franța (47,7%), SUA (46,6%), Germania (44,6%) și Marea Britanie (38,1%).

73,1% dintre români au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa, iar 47,9% consideră că acest lucru ar afecta semnificativ securitatea României, în timp ce 26,2% cred că trupele ar putea fi înlocuite cu forțe europene.

În privința apărării naționale, 74,4% sunt de acord cu creșterea bugetului pentru apărare, iar 67,1% susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Pentru pregătirea populației, 48,1% sunt de acord cu exerciții de tragere în licee, 80,8% sprijină cursuri pentru operatori de drone, iar 92,7% sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor. De asemenea, 72,9% consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul național.

În topul încrederii în liderii internaționali se află Donald Trump și Emmanuel Macron (33% încredere multă și foarte multă), urmați de Ursula von der Leyen (23,7%), Volodimir Zelensky (23,1%) și Friedrich Merz (20,8%). La coada clasamentului se află Viktor Orban (20,5%) și Vladimir Putin (17,5%).

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% ar lupta pentru apărarea țării, 19,7% ar emigra, iar 10,5% s-ar ascunde până la finalul conflictului. Totodată, 51,4% consideră că România este pregătită în foarte mică măsură sau deloc să facă față unui atac al Rusiei.

Sondajul a fost realizat prin metoda CATI pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele reflectă o societate pesimistă, divizată în privința sprijinului pentru Ucraina, dar totodată susținătoare a întăririi apărării naționale.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Deputatul PSD Viorica Sandu atrage atenția asupra scăderii semnificative a puterii de cumpărare a românilor, în contextul în care salariile sunt înghețate, iar prețurile la alimente, energie și servicii continuă să crească.

„Pentru multe familii, diferența dintre venituri și cheltuieli nu mai lasă loc pentru economii sau planuri, ci doar pentru ajustări și renunțări. Creșterea TVA și a accizelor se reflectă direct în prețuri. Inflația erodează veniturile lună de lună. Cu aceiași bani se cumpără mai puțin, iar acest lucru se vede deja în scăderea consumului și în încetinirea economiei. Nu este o chestiune teoretică, ci un fapt care afectează stabilitatea socială și economică”, a transmis Viorica Sandu.

În acest context, parlamentarul susține că este esențial ca premierul să deschidă o discuție serioasă despre protejarea veniturilor și despre măsurile concrete de relansare economică propuse de PSD. Ajustările bugetare sunt necesare, dar „ele trebuie făcute cu discernământ, astfel încât să nu adâncească scăderea nivelului de trai”, subliniază Viorica Sandu.

Deputatul PSD punctează că relansarea economiei nu poate veni doar prin constrângeri fiscale, ci prin stimularea IMM-urilor și sprijin real pentru antreprenorii români, prin facilități pentru investiții, acces mai ușor la finanțare, predictibilitate fiscală și reducerea birocrației.

„O economie puternică se construiește prin susținerea celor care produc, investesc și creează locuri de muncă în România! Doar astfel putem proteja puterea de cumpărare, crește veniturile bugetare în mod sustenabil și asigura stabilitate pe termen lung. România are nevoie de măsuri echilibrate, reforme structurale și decizii responsabile care să țină cont de realitățile sociale și economice. Stabilitatea nu poate fi obținută prin scăderea nivelului de trai, ci prin dezvoltare și susținerea economiei reale”, a mai precizat deputatul Viorica Sandu.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Comisia Europeană, Administrația Națională „Apele Române” și primăriile comunelor afectate, pregătește un proiect major pentru reducerea riscului de inundații și protejarea comunităților vulnerabile.

Proiectul va fi finanțat prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027, care permite accesarea fondurilor europene pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. Județul Galați beneficiază, în premieră, de asistență tehnică din partea Comisiei Europene, prin instrumentul C4T, pentru pregătirea acestui proiect.
Specialiști europeni și internaționali au efectuat vizite în teren pentru a evalua zonele afectate de inundațiile din 2024, în special pe cursurile râurilor Suhu, Geru și Chineja, și pentru a identifica soluții eficiente de prevenire și adaptare la schimbările climatice.

În prezent, sunt analizate cu prioritate soluții pentru localitățile Pechea, Valea Mărului, Slobozia Conachi, Izvoarele, Cuza Vodă, Costache Negri, Cudalbi și Suhurlui, urmând ca proiectul să includă și alte zone vulnerabile.
Măsurile propuse includ refacerea spațiului natural al cursurilor de apă, crearea unor zone de retenție pentru preluarea excesului de apă, plantări pentru stabilizarea solului și reducerea eroziunii, precum și alte soluții bazate pe infrastructură verde.

„Prin Programul Regional Sud-Est 2021–2027, județul Galați va deveni eligibil pentru finanțarea proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Pregătim un proiect semnificativ, cu fonduri europene pentru a consolida infrastructura de protecție și a reduce riscurile generate de inundații”, a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Autoritățile susțin că proiectul urmărește creșterea siguranței comunităților și reducerea impactului fenomenelor extreme asupra populației și infrastructurii.

Baza sportivă a Clubului Sportiv Rapid București va fi modernizată, reabilitată și extinsă printr-o investiție estimată la aproximativ 50 de milioane de lei, a anunțat marți ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.

Protocolul de colaborare pentru finanțarea proiectului a fost semnat de ministrul Ciprian Șerban, primarul Sectorului 1, George Tuță, și directorul Clubului Rapid, Vlad Andronescu. Documentul prevede finanțarea etapizată a lucrărilor din bugetul Sectorului 1, cu participarea clubului la acoperirea unei părți din costuri.

„Finanțarea va fi asigurată etapizat din bugetul Sectorului 1, investiția urmând să aducă beneficii sociale și comunitare semnificative. Valoarea totală a acesteia este de aproximativ 50 milioane de lei”, a declarat Ciprian Șerban, într-o postare pe Facebook.

Potrivit autorităților, baza modernizată va fi destinată atât sportivilor de performanță, cât și comunității locale. Locuitorii din Sectorul 1 vor avea acces la activități sportive într-un spațiu modernizat, adaptat standardelor actuale de siguranță și confort.
Proiectul urmărește îmbunătățirea infrastructurii sportive și creșterea accesului populației la facilități dedicate activităților fizice și recreative.

Deputatul Viorica Sandu anunță că, începând cu 16 martie 2026, fermierii pot depune cererile unice de plată la APIA, într-o campanie care se va derula până pe 5 iunie. Noile reguli stabilesc condiții precise privind suprafețele minime, documentele necesare și eligibilitatea terenurilor și animalelor, subvențiile rămânând un sprijin esențial pentru capitalul de lucru din agricultură.

Deputatul Viorica Sandu a transmis public calendarul și principalele reguli pentru Campania APIA 2026, subliniind importanța respectării termenelor și condițiilor de eligibilitate pentru ca fermierii să nu piardă sprijinul financiar.

Potrivit acesteia, perioada de depunere a cererilor unice de plată este stabilită între 16 martie și 5 iunie 2026. Exploatația agricolă trebuie să aibă o suprafață minimă de 1 hectar, iar parcelele agricole nu pot fi mai mici de 0,3 ha. Pentru sere și solarii este prevăzut un prag minim de 0,03 ha, iar pentru culturile permanente – 0,1 ha.

„Subvențiile rămân un instrument vital pentru capitalul de lucru din ferme. Este esențial ca fermierii să depună la timp cererea unică și să se asigure că documentele sunt complete și corecte”, a declarat deputatul Viorica Sandu.

La depunere sunt obligatorii cererea unică de plată, documentele care dovedesc utilizarea terenului și adeverințele specifice fiecărei scheme de sprijin. În sectorul zootehnic, actualizarea datelor în Registrul Național al Exploatațiilor este o condiție esențială pentru accesarea subvențiilor.

În cazul pajiștilor permanente, fermierii trebuie să asigure fie o încărcătură minimă de animale, fie o activitate agricolă minimă, conform regulilor APIA. Sunt considerate eligibile livezile, viile, arbuștii fructiferi, pepinierele, culturile de hamei și terenurile pregătite pentru astfel de plantații.

Consiliul Județean Galați a alocat peste 350.000 de lei pentru lucrări de întreținere la Liceul Tehnologic „Simion Mehedinți”, unitate de învățământ special aflată în subordinea instituției, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Lucrările vizează repararea acoperișului clădirii, înlocuirea elementelor de șarpantă deteriorate, montarea unei învelitori noi, precum și instalarea de jgheaburi și burlane noi, în scopul asigurării unor condiții mai bune de studiu.
Potrivit sursei citate, liceul oferă sprijin educațional pentru aproximativ 200 de elevi cu cerințe educaționale speciale, cu vârste între 15 și 23 de ani.

În cadrul unității, elevii sunt școlarizați în învățământ profesional, liceal și postliceal special, în șase domenii de calificare, pentru a facilita integrarea socio-profesională a acestora.
Reprezentanții Consiliului Județean au precizat că investiția face parte din programul de întreținere și modernizare a infrastructurii educaționale aflate în administrarea instituției.

Fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Răzvan Cuc, şi administratorul unei societăţi comerciale, Cătălin Daniel Buşe, au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, în stare de arest preventiv, într-un dosar în care sunt acuzaţi de dare de mită şi complicitate la dare de mită. Cei doi ar fi promis directorului general al Registrului Auto Român (RAR) un procent de 6% din valoarea totală a unui acord-cadru de aproximativ 23 de milioane de lei, pentru a obţine reînnoirea contractului de mentenanţă a echipamentelor de verificare tehnică.

Potrivit DNA, în luna septembrie 2025 RAR a declanşat o procedură de achiziţie publică pentru asigurarea mentenanţei echipamentelor de verificare şi diagnosticare a vehiculelor. În perioada septembrie–noiembrie 2025, Buşe, cu ajutorul lui Cuc, i-ar fi promis directorului general al RAR, cu titlu de mită, un procent de 6% din valoarea acordului-cadru, în schimbul sprijinirii societăţii sale în procedura de atribuire.

Procurorii susţin că promisiunea ar fi fost făcută în cadrul mai multor întâlniri şi convorbiri, iar scopul ar fi fost ca directorul RAR să efectueze demersuri pentru desemnarea preferenţială a membrilor comisiei de evaluare a ofertelor şi pentru semnarea contractului cu firma administrată de Buşe.

„Inculpatul B.D.C. ar fi promis că suma va fi remisă în tranşe, la intervale de aproximativ 3–5 luni, prima tranşă urmând să fie dată înainte de sfârşitul anului 2025”, arată DNA într-un comunicat.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Bucureşti, cu propunerea de menţinere a măsurilor preventive.

Răzvan Cuc a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în 17 decembrie 2025, instanţa reţinând că ar fi intermediat pentru un om de afaceri o mită de peste un milion de lei destinată directorului general al RAR, în schimbul reînnoirii acordului-cadru de 23 de milioane de lei. O măsură similară a fost dispusă şi faţă de afacerist.