Senatorul social-democrat Daniel Zamfir anunță că plafonarea dobânzii la IFN-uri reprezintă o prioritate a PSD. Asta potrivit poziției oficiale a liderului PSD, Marcel Ciolacu.

Potrivit senatorul PSD, în cazul în care creditorul financiar este o instituție financiară nebancară, DAE la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare nu poate depăși cu mai mult de opt puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă.

În cazul creditelor de consum acordate de IFN uri, DAE nu poate depăși cu mai mult de 25 de puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR.

De asemenea, dacă nivelul DAE este mai ridicat decât plafoanele stabilite la acest nivel va fi redus, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească.

Totodată, în cazul creditelor de consum acordate de IFN in valoare maxima de 15.000 de lei, valoarea totala platibila de catre consummator nu poate depasi dublul valorii totale a creditului.
„În situația depășirii plafoanelor prevăzute, consumatorul poate solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul financiar este obligat să efectueze în scris în termen de 45 de zile de la primirea solicitării consumatorului, o propunere de revizuire a contractului, ținând cont de situația financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare.
Propunerea de revizuire a contractului va conține reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora ori, după caz, darea în plată a imobilului ipotecat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu modificările și completările ulterioare”, a mai explicat senatorul.
Legea se va aplica și contractelor în derulare, a precizat senatorul Daniel Zamfir. 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că declararea epidemiei de gripă este foarte probabilă. În funcție de cifrele pe care le primim vom lua decizia, a spus Rafila.
Măsura se ia dacă se înregistrează creșteri ale numărului de cazuri timp de trei săptămâni consecutiv.

„Noi am avut două săptămâni de creștere consecutivă, peste o medie multianuală care reprezintă un grafic care este urmărit de specialiști din sănătate publică, în principiu când există trei săptămâni consecutive peste acest prag se declară, la fel ca și anul trecut, o stare de urgență epidemică care duce la un grad mai mare de pregătire a unităților sanitare și a autorităților de sănătate publică. E foarte probabil, o să vedem cifrele care le vom primi în cursul zilei de astăzi (joi, 1 februarie), ca să existe o creștere ușoară față de săptămâna trecută și să fim într-o astfel de situație”, a transmis Rafila
Ministrul Sănătății a mai arătat că declararea epidemiei presupune o monitorizare atentă a capacității de internare în spitale și secții de terapie intensivă, dar și un proces de consultare permanentă cu specialiștii din teritoriu.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, adică la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante, a explicat Ciolacu.

Explicațiile au fost oferite ca urmare a discuțiilor apărute în spațiul public după vizita în România a delegației FMI.
„Vreau să fac o precizare după ce am văzut în ultimele zile tot felul de presupuneri privind vizita FMI și situația pensiilor. Recalcularea pensiilor se va întâmpla la termenul anunțat, respectiv la 1 septembrie. Nu există mai multe tranșe, nu există alte variante! Ne-am asumat acest lucru și acest lucru va fi făcut la 1 septembrie”, a transmis miercuri Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că a solicitat Ministerului Muncii să calculeze ce impact ar avea aplicarea propunerii liberale privind neimpozitarea pensiilor până la 3.000 de lei.

„Știm că până în 2.000 de lei nu se impozitează nicio pensie. Vedem impactul între 2.000 și 3.000 de lei ca să mărim această marjă până la 3.000 de lei, eu aștept recomandarea Ministerului Finanțelor, să vedem dacă ne permitem după majorarea de 13,8% și recalcularea de la 1 septembrie să avem și această scutire de impozite până în 3.000 de lei”, a precizat Ciolacu.

Declarațiile au fost făcute înainte de ședința săptămânală de Guvern.

Premierul Marcel Ciolacu anunță cea mai mare investiție în cercetare din istoria României. Este o premieră, a spus prim-ministrul care a adăugat că suma de 1,6 miliarde lei va fi investită în 20 de centre de excelență.

Anunțul a fost făcut miercuri, înainte de ședința săptămânală de Guvern.
„În premieră absolută, lansăm azi cea mai mare investiție făcută vreodată în cercetarea românească: 1,6 miliarde lei în 20 de centre de excelență, în domenii de cercetare de vârf”, a declarat Marcel Ciolacu.
Tot în educație vor fi majorări semnificative ale costului standard pe copil în creșă, grădiniță și scoală, începând din acest an, atât pentru învățământul de stat, cât și pentru cel particular acreditat.

11 cazuri de malarie au fost înregistrate în România în ultimele trei luni. Anunțul vine de la Ministerul Sănătății care avertizează că boala a fost depistată la persoane care au călătorit în Africa.

Ministerul Sănătății spune că, în ultimele trei luni, în România au fost diagnosticate 11 cazuri de malarie la persoane care au călătorit în zone endemice din Africa. Au fost câte patru cazuri în lunile noiembrie și decembrie și trei în ianuarie. Până în acest moment, nu s-au înregistrat decese, a mai comunicat ministerul.

Ministerul Sănătății le recomandă celor care intenționează să călătorească în zone tropicale să discute cu medicii înainte de călătorie despre profilaxia împotriva malariei. Este vorba despre o boală infecțioasă care se transmite prin înțepătura de țânțar (specia Anopheles).
„Profilaxia constă în administrarea unor medicamente antimalarice și protecție împotriva înțepăturilor de țânțari”, a precizat Ministerul Sănătății.

Guvernul a decis miercuri să prelungească măsura privind plafonarea prețurilor la alimentele de bază. De asemenea, cabinetul intenționează să creeze o schemă prin care să se poată ține prețurile sub control.
Miniștrii au decis să prelungească cu încă două luni limitarea adaosului comercial la alimentele de bază.
„Este decizia prin care, începând cu a doua parte a anului trecut, am oprit creșterea speculativă a prețurilor. În lipsa acestei măsuri, românii ar fi plătit pentru alimentele de bază prețuri mai mari cu 20%, în medie”, a declarat Marcel Ciolacu.
Specialiștii guvernamentali lucrează împreună cu reprezentanții marilor magazine la „un mecanism predictibil pe termen lung” care va ține prețurile sub control, a precizat premierul Ciolacu.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan îi cere Ursulei von der Leyen să sară în ajutorul fermierilor români. Politicianul a redactat o scrisoare în care vorbește de majorarea ajutorului pentru fermierii europeni în general, și cei români în particular.

Ajutorul ar trebui să fie acordat în paralel cu cel pentru Ucraina.
„Cerem președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un mai mare sprijin pentru fermierii din România și din Uniunea Europeană, în paralel cu continuarea ajutorului acordat Ucrainei. I-am transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care cerem continuarea sprijinului pe care îl oferim Ucrainei, în paralel cu implementarea de măsuri mai bune privind protejarea fermierilor și a sectorului agroalimentar din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a transmis Siegfried Mureșan.

Scrisoarea mai este semnată de președintele Grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber, președintele Comisiei pentru agricultură din Parlament, Norbert Lins, și europarlamentarul Herbert Dorfmann, coordonatorul Grupului PPE pentru agricultură.
„Așteptăm din partea Comisiei Europene să propună soluții alternative, precum stabilirea unor cote dincolo de care exporturile ucrainene ar trebui direcționate către țări terțe precum Africa de Nord, piețe către care aceste produse erau destinate inițial. Acest lucru este util și pentru a evita ca aceste piețe, rămase fără importurile din Ucraina, să depindă doar de importuri din Uniunea Europeană sau, mai rău, să ajungă să fie ocupate de Federația Rusă. Vrem să ajutăm Ucraina fiindcă sprijinind Ucraina și poporul ucrainean ne ajutăm și pe noi, în interiorul Uniunii Europene. Dar acest ajutor trebuie să fie unul realist și nu trebuie să oferim o perspectivă pe care nu o putem respecta și care constituie un pericol pentru fermierii europeni și pentru sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană”, a mai transmis Mureșan.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat la ceremoniile dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului, a transmis președintele.

Mesajul a fost prezentat de către Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale.
„Aducem astăzi un pios omagiu memoriei tuturor celor care au pierit și au suferit în timpul Holocaustului, precum și supraviețuitorilor acestei file negre din istoria umanității. Departe de a fi doar o evocare a dramei teribile care a marcat milioane de oameni, comemorarea de astăzi este un proces de învățare, o sumă de lecții despre monștrii pe care îi poate naște ura, dar și despre triumful vieții în fața morții. În urmă cu 79 de ani, lumea devenea martoră a dovezilor incontestabile privind crimele îngrozitoare care s-au petrecut în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În ianuarie 1945, cei care au avut puterea să supraviețuiască erau eliberați din lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, dezvăluind astfel amploarea ororilor la care au fost supuși”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că „din nefericire, în ultima perioadă asistăm la o creștere alarmantă a incidentelor antisemite la nivel mondial, iar prezența din ce în ce mai vizibilă a curentelor și a ideologiilor extremiste în spațiul public ridică serioase semne de îngrijorare”.
„Trecerea timpului face ca memoria colectivă să fie dificil de gestionat în contextul în care apar din ce în ce mai mulți detractori. Am convingerea că avem puterea să păstrăm întocmai lecțiile tragice ale istoriei și să prețuim memoria victimelor. (...) România s-a angajat activ, prin întărirea cadrului legislativ și dezvoltarea de instrumente și politici pentru consolidarea educației, cercetării și comemorării Holocaustului, să lupte împotriva antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei, pentru ca astfel de orori să nu mai aibă loc vreodată. Totodată, în contextul actual, marcat de crize multiple și de situația tragică din Orientul Mijlociu provocată de atacurile teroriste asupra Statului Israel, înțelegerea lecțiilor trecutului este cu atât mai importantă pentru a putea lupta împotriva răului. (...) Este esențial să nu lăsăm forțele distructive ale urii, ale prejudecăților și ale indiferenței să ne erodeze comunitățile. Prin respectul drepturilor fundamentale ale omului și asumarea protejării acestora, avem puterea de a contribui la formarea unei societăți în care viața și demnitatea umană primează. Fie ca memoria victimelor Holocaustului să rămână veșnic în inimile noastre și să ne călăuzească spre un viitor plin de empatie, toleranță și umanitate”, încheie Iohannis.

Premierul Marcel Ciolacu a ținut un discurs în cadrul cărua a confirmat că pensiile românilor vor crește de două ori în acest an. Cei care spun continuu că nu e bine să facem asta sunt doar niște ”măgari”, a adăugat Ciolacu.
Șeful Guvernului mai susține că pensonarii reprezintă o prioritate a guvernării.
„Pensiile vor crește de două ori în acest an! Cei care spun continuu că NU e bine să facem asta sunt doar niște ”măgari”, fără dram de respect pentru cei care au construit România! Față de părinții și bunicii noștri. Pensionarii sunt o prioritate a unui guvern condus de un premier PSD. Și vom face ce trebuie pentru ei”, a spus Marcel Ciolacu.
Pensiile au crescut prima dată la 1 ianuarie, iar următoarea majorare va fi la toamnă.

Reprezentanții PES activists România au pornit campania Anti-Ro-Exit printr-o rezoluție prin care subliniază avantajele apartenenței României la UE

Peste 600 de reprezentanți ai PES activists România și membri ai Partidului Social Democrat s-au reunit duminică la București în cadrul unui eveniment de lansare a campaniei naționale Anti-Ro-Exit prin intermediul căreia vor arăta avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, vor scoate în evidență minciunile vehiculate de anti-europeni și vor explica efectele dezastruoase ale unui Ro-Exit.

“Un Ro-Exit ar fi cel mai anti-național demers și un dezastru economic și social pentru români. Nu putem accepta acest tip de discurs care riscă să-i afecteze în mod direct pe cetățenii noștri. Astăzi, împreună cu colegii mei din PES activists România și Partidul Social Democrat, am aprobat o rezoluție prin care începem campania Anti-Ro-Exit, cu scopul de a arăta avantajele apartenenței la Uniunea Europeană și de a prezenta riscurile reprezentate de acest tip de narativ anti-european inspirat de Moscova.
România a înregistrat de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro, în termeni de fonduri primite comparativ cu obligațiile sale financiare ca stat membru. Totodată, românii circulă astăzi liber în UE, fermierii au la dispoziție anual peste 3 miliarde de euro în termeni de subvenție, iar împreună beneficiem de drepturi esențiale conferite de legislația europeană.
PES activists România susține și introducerea în Constituția României a apartenenței la Uniunea Europeană deoarece acesta ar fi cel mai patriotic și naționalist demers pentru securitatea și dezvoltarea țării noastre. Ne dorim o Românie puternică în Uniunea Europeană, o țară reprezentată cu profesionalism la Bruxelles și Strasbourg, în așa fel încât noi să fim cei care dau tonul și influențează deciziile europene”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu, coordonator național al PES activists România.

La eveniment au participat Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, Alexandru Rafila, ministrul sănătății, Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și secretar general al PES activists România, Thomas Vaupel, secretar general adjunct al PES alături de numeroși parlamentari și secretari de stat axați pe componenta europeană.
PES activists România a organizat în weekend Adunarea sa Generală împreună cu coordonatorii județeni și locali ai organizației. Peste 600 de persoane au participat la evenimentul organizat de structura de militanți ai Partidului Social Democrat interesați de temele europene, internaționale și doctrinare, cu scopul de a arăta atașamentul social-democraților români și europeni față de apartenența țării noastre la Uniunea Europeană. Organizația PES activists România are peste 10.000 de reprezentanți în toată țara și în diaspora și promovează încă din 2007 o voce puternică a țării noastre la nivel european.