În colaborare cu Universitatea Bucureşti - Facultatea de Geologie şi Geofizică - Departamentul de Mineralogie, Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă”, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Galaţi, va deschide pentru public, vineri, 21 octombrie 2022, expoziţia temporară „Chihlimbarul, varietate şi culoare”. 

Vor fi expuse 37 piese de chihlimbar şi varietăţi de rumanit, copalit, cărbune cu chihlimbar, succinit, muntenit, cu incluziuni de insecte - din patrimoniul Universităţii Bucureşti, dar şi bijuterii confecţionate din chihlimbar, din colecţii particulare.  

În primele trei zile ale expoziţiei, respectiv 21 - 23 octombrie 2022, publicul va avea posibilitatea de a achiziţiona eşantioane şi bijuterii de chihlimbar, de la un stand special amenajat în holul muzeului. Procesele care conduc la transformarea acestei răşini într-un mineraloid solid fosilizat, precum şi varietăţile de chihlimbar expuse, fac obiectul ştiinţific în organizarea expoziţiei „Chihlimbarul, varietate şi culoare”. 

Expoziţia temporară va fi deschisă pentru public la Complexul  Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă” Galaţi în perioada octombrie 2022 - mai 2023. 

Peste 93% dintre organizaţiile din domeniul sănătăţii au raportat cel puţin o breşă de securitate în ultimii 3 ani, indică datele prezentate în cadrul Conferinţei Cybersecurity Healthcare Summit - 2022, desfăşurate, săptămâna trecută, la Bucureşti. 

Potrivit comunicatului de presă, industria farmaceutică şi sistemele medicale suferă mai multe incidente de securitate cibernetică decât orice altă industrie, atacurile fiind, în majoritatea lor, sofisticate şi vizează spitale publice şi private, autorităţi de management, furnizori terţi de servicii medicale, companii farmaceutice, farmacii ş.a.m.d. Explicaţia este că toate aceste entităţi deţin cantităţi mari de date sensibile şi personale, adesea legate de progresele farmaceutice şi medicale, tehnologii şi informaţii sensibile ale pacientului. 

În funcţie de tipul de ameninţare cibernetică şi de intenţia atacatorilor care exploatează vulnerabilităţile pentru a compromite sistemele informatice, daunele pot varia de la furtul de date sensibile, la criptarea dispozitivelor, până la distrugerea întregii infrastructuri digitale ale unei organizaţii. 

Conform Smarttech247, în acest an, costul mediu cauzat de încălcări ale securităţii datelor a atins un record, ajungând la aproximativ 4,35 milioane de dolari. Sistemele medicale sunt cele care au înregistrat cea mai mare medie a costului generat de încălcări ale securităţii datelor - 10,10 milioane de dolari. 

În funcţie de tipul de ameninţare cibernetică şi de intenţia atacatorilor care exploatează vulnerabilităţile pentru a compromite sistemele informatice, daunele pot varia de la furtul de date sensibile, la criptarea dispozitivelor, până la distrugerea întregii infrastructuri digitale ale unei organizaţii. 

"Este important să recunoaştem că avem vulnerabilităţi. De acolo începe totul. De îndată ce identificăm şi recunoaştem vulnerabilităţile, începem să căutăm căi de a remedia problemele. Apoi, entităţile au nevoie de un plan, care să cuprindă informaţii despre tipul de organizaţie, suprafaţa de atac, ce nevoi de securitate au. După acest pas, entităţile trebuie să meargă înspre piaţă, pentru a identifica furnizori de soluţii de securitate cibernetică potrivite", a evidenţiat Mihai Matei, preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii - ANIS. 

Consiliul Județean a încheiat un parteneriat cu Agenția Națională Antidrog – Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați. Astfel, prin decizia consilierilor județeni, a fost aprobat un sprijin financiar în valoare de 55.000 de lei pentru achiziționarea materialelor necesare desfășurării campaniilor de informare, educare, conștientizare și prevenire a consumului de droguri. 

Astfel, vor putea fi organizate mai multe acțiuni de informare și educare privind consumul substanțelor adictive, precum și intervenții directe de sprijin a celor care au nevoie și se adresează Agenției Naționale Antidrog pentru ajutor. Ultimele statistici arată că numărul celor care consumă droguri este din ce în ce mai mare, iar adolescenții sunt cei mai expusi, mai ales atunci când se confruntă cu situații dificile. 

”Suntem alături de Centrul Regional de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Galați în această bătălie împotriva stupefiantelor”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 

S.C.NAVROM BAC S.R.L.  anunta ca in noaptea de 23/24 august 2022 cursele cu plecare de la ora 23.00 din I.C. Bratianu si cu plecare de la ora 24.00 din Galati se suspenda. Se efectueaza lucrari de reparatie la pontonul de acostare din mal I.C. Bratianu.

La 2 iunie este marcată, anual, începând din 2014, Ziua Naţională pentru Adopţie instituită prin Legea nr. 21/2014.

Ziua Naţională pentru Adopţie are ca scop promovarea adopţiilor şi propunerea de soluţii pentru simplificarea procedurilor din domeniu. Adopţia reprezintă o şansă la o viaţă mai bună pentru toţi copiii a căror reîntoarcere în familia biologică nu este posibilă. Toţi factorii de decizie implicaţi în procesul adopţiei urmăresc într-un ritm susţinut integrarea în familii, prin această procedură a adopţiei, a copiilor declaraţi ca fiind, din punct de vedere legal, adoptabili, potrivit https://social2.ro.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii prezentate la 2 iunie 2021, cu prilejul unei dezbateri, numărul copiilor adoptabili a crescut cu 35% în primul trimestru al anului, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2020, ajungând la 4.249 la 31 martie 2021. A crescut, totodată, şi numărul familiilor atestate pentru adopţia naţională, acesta ajungând la 3.087, cu 30% mai mare faţă de primul trimestru din 2020.

Cel mai mare număr de copii adoptabili este reprezentat de băieţi - 2.414, în vreme ce 1.835 sunt fete. 1.319 copii au sub 6 ani (377 au între 0 şi 2 ani, iar 942 au între 3 şi 6 ani), iar 2.930 au peste această vârstă (2.924 au între 7 şi 13 ani, iar 6 au între 14 şi 17 ani). Majoritatea (3.390 de copii) se află la asistenţi maternali, 613 sunt în servicii de tip rezidenţial, restul aflându-se în grija altor familii sau persoane, la tutori sau în plasament la rude până la gradul al IV-lea. Deşi a crescut semnificativ faţă de anii anteriori, numărul copiilor adoptabili este foarte mic faţă de numărul total al copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială, care ajunge la 48.031, din care 36.159 se află la asistenţi maternali sau în servicii rezidenţiale.

Vitamina C este denumirea sub care este cunoscut acidul ascorbic. Se găseşte în numeroase alimente şi este totodată vândută ca supliment alimentar. Este un nutrient esenţial care contribuie la producerea unor neurotransmiţători şi repară ţesuturi. Compusul a fost descoperit în 1912, iar după 16 ani a fost izolat, urmând ca apoi, în 1933, să devină prima vitamină produsă în mod chimic.

Cea mai cunoscută proprietate a vitaminei C este capacitatea sa de a ne feri de răceli, însă există numeroase alte beneficii asociate: reduce tensiunea arterială, contribuie la sănătatea pielii întrucât o protejează de deteriorările oxidative provocate de expunerea zilnică la poluare, căldură şi lumină.

Este benefică pentru sistemul imunitar, pentru sănătatea mintală, dar şi pentru piele. Vitamina C este considerată unul dintre cei mai importanţi nutrienţi oferiţi de alimentaţie.

Morcovul, o legumă rădăcinoasă omniprezentă în alimentaţia oamenilor, dar şi hrana preferată a iepurilor, cu beneficii extraordinare pentru vedere şi ingredientul principal ale uneia dintre cele mai grozave prăjituri inventate vreodată, este celebrat pe 4 aprilie cu prilejul #InternationalCarrotDay.
Are originile în Asia Centrală. De-a lungul a mii de ani de cultivare atentă, a fost obţinută în cele din urmă varietatea pe care o cunoaştem cu toţii astăzi, de un portocaliu strălucitor, cu un gust uşor dulceag, baza atâtor reţete delicioase, de la tocăniţe bogate şi savuroase la prăjituri dulci şi bomboane.

Ziua internaţională a morcovului a fost înfiinţată în 2003. Până în 2012, celebrările prilejuite de Ziua internaţională a morcovului au ajuns în numeroase ţări de pe diferite continente, printre care Franţa, Suedia, Italia, Rusia, Japonia, Australia şi Marea Britanie.

Peste 150 de studenți s-au înscris în competiția de brief-uri PR Arena, iar 10 echipe finaliste din 5 țări (România, Grecia, Italia, Letonia, Mexic) au fost selectate să intre în „arenă.

Competiția a fost lansată de asociația profesională Global Women in PR România (GWPR) în parteneriat cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București. Anul acesta, premiile pentru echipele de pe podium sunt în valoare totală de 2.000 de euro.

A V-a ediție PR Arena se desfășoară pe parcursul a patru zile, în perioada 15-18 martie. Prima zi a competiției este dedicată unui Masterclass adresat tuturor studenților înscriși, se arată în comunicat. Scopul acestuia este de a oferi informații esențiale care să ajute la rezolvarea unui brief de PR într-o manieră profesionistă.

Cei 30 de studenți selectați pentru etapa finală vor lucra în echipe de câte 3, alături de un mentor, pentru a găsi cele mai creative și eficiente soluții la problemele dintr-un brief bazat pe o temă reală.

Data de 30 iulie marchează ziua internațională împotriva traficului de persoane, iar brieful din acest an va pune victimele traficului uman în prim-plan, scoțând în evidență cât este de important să ascultăm, să înțelegem și să învățăm de la supraviețuitorii traficului uman de persoane.

Șeful Delegației Române PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a transmis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen prin care a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenței necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România, celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum și Republica Moldova a iminentei crize a refugiaților din Ucraina.

Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, material medical și personal calificat către flancul estic al UE.

„Invadarea Ucrainei provoacă o criză umanitară, cu România în prima linie. Trebuie să fim pregătiți și întreaga Europă trebuie să contribuie la acest efort”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

„În contextul invaziei în curs a Ucrainei de către Rusia, având în vedere previzibilul aflux de refugiați către țările învecinate Ucrainei, solicit Comisiei Europene să mobilizeze toate tipurile de asistență necesară și de expertiză, pentru a ajuta România și celelalte state din regiune să facă față unei crize a refugiaților”, se arată în scrisoarea liderului europarlamentarilor social-democrați români către președinta Comisiei Europene.

Dan Nica a pledat pentru solidaritate, „pentru a proteja în special categoriile cele mai vulnerabile, care sunt și primele victime ale conflictului: femeile, copiii și vârstnicii”.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, miniştrii de resort, Sorin Cîmpeanu şi Anatolie Topală, au semnat vineri, la Chişinău, protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei din România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova pentru perioada 2022 – 2026, în marja şedinţei de guvern comune, în prezenţa premierilor Nicolae Ciucă şi Natalia Gavriliţa.

Astfel, documentul semnat de cei doi miniştri prevede continuarea programului de burse de studii pentru toate nivelurile şi ciclurile de învăţământ, în beneficiul cetăţenilor din România şi din Republica Moldova şi al unităţilor şi instituţiilor de învăţământ din cele două ţări.

„Anual, Ministerul Educaţiei din România va acorda cetăţenilor Republicii Moldova 2.550 de burse pentru învăţământul preuniversitar şi universitar, inclusiv rezidenţiat, precum şi 1.200 de luni-mobilităţi studenţeşti/practică şi pentru stagii de formare cadre didactice şi personal de conducere din învăţământul preuniversitar şi universitar. Ministerul Educaţiei şi Cercetării al Republicii Moldova va acorda, anual, 200 de burse pentru studii universitare şi 100 de luni-bursă pentru mobilităţi academice şi stagii de practică/stagii de documentare”, se precizează în comunicat.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a actualizat, joi seară, lista statelor considerate cu risc epidemiologic. Belgia, Austria, Grecia, Belarus şi Jersey au intrat în zona roşie, ca urmare a creşterii incidenţei.

Principalele modificări sunt:  

- în zona roşie au intrat: Belgia, Austria, Grecia, Belarus şi Jersey; 

- în zona galbenă au intrat:  

• din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Israel, Palestina, Insulele Feroe, Guyana, Bermuda, Saint Lucia şi Saint Maarten;
• din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Islanda şi Azerbaidjan;

 - în zona verde au intrat: Gabon, Guatemala, Botswana, Filipine şi Leshoto.