Congresul Partidului Social Democrat de desemnare a candidatului partidului pentru alegerile prezidențiale va avea loc duminică. Așa cum s-a anunțat deja, Crin Antonescu este persoană aleasă să reprezinte partidele aflate la guvernare, PSD, PNL și UDMR.

Congresul PSD se va desfășura duminică, 2 februarie, începând cu ora 11.30, la Palatul Parlamentului din București.

Anterior, PNL și UDMR l-au validat pe Crin Antonescu drept candidat unic pentru alegerile prezidențiale din luna mai.

Liderii PNL au validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată duminică, în ședința Consiliului Național. Alegerile prezidențiale se vor desfășura în luna mai.

Crin Antonescu a anunțat că pentru a candida va renunța la statul de membru al PNL.

„Realizați sper că acesta a fost și un vot de despărțire”, a spus Antonescu,
„Nu voi fi un președinte comod. (...) Nu vreau mult, vreau totul pentru această națiune. (...) Sunt fericit să ducem această bătălie pentru că eu cred că PNL are viitor pentru că are trecut, pentru că are idei”, a adăugat Crin Antonescu după luarea deciziei.

Candidatura lui Antonescu din partea partidelor aflate în coaliția de guvernare PSD, PNL și UDMR urmează să mai primească două validări. Este vorba despre PSD și UDMR. Ulterior, lansarea oficială a candidaturii va avea loc într-un eveniment comun.

Europarlamentarul român Andi Cristea i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Meajul a fost transmis marți, în plenul Parlamentului European.

„Stop țepelelor de pe Uber și Bolt! Astăzi, în plenul Parlamentului European, am cerut direct președintei Comisiei Europene să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Șoferi care confirmă curse, dar nu vin, forțând clienții să anuleze și să plătească penalități. Lipsa unui suport telefonic pentru clienți în caz de probleme. Șoferi și livratori care nu trec prin verificări de cazier, punând în pericol siguranța tuturor. Este inadmisibil ca astfel de practici să rămână nesancționate”, a transmis Andi Cristea.

Europarlamentarul a mai cerut cerut reguli europene clare care să introducă sancțiuni pentru abuzuri, să oblige platformele să ofere suport rapid și direct și să impună controale stricte și verificări de cazier pentru toți șoferii și livratorii.

Candidata la alegerile prezidențiale Elena Lasconi s-a întâlnit cu reprezentanții oamenilor de afaceri din România. Discuțiile au vizat pericolul reprezentat de ascensiunea curentului extremist în țară.

„Suntem într-un moment critic pentru că avem de ales intre două lumi (...) Eu îmi doresc o Românie în care oamenii să câștige mai mulți bani (...) Asta este calea vest”, a declarat candidata la alegerile prezidențiale.

Elena Lasconi a vorbit și despre relațiile dintre partidele pro-europene spunând că în discuțiile care au avut loc până acum nu s-a vorbit despre funcții și persoane.
„Dacă în trecut ne-am jignit, eu pot să mi cer iertare (...) nu e momentul să avem orgolii, e în joc soarta României”, a adăugat Elena Lasconi.

Declarații au făcut și reprezentanții oamenilor de afaceri. Aceștia au vorbit despre pericolul reprezentat de curentele extremiste pentru economie și pentru societate.
„Mi-am trăit copilăria și tinerețea într-o Românie săracă, înfrigurată, sub umbrela Rusiei (...) nu-mi doresc pentru copiii și nepoții mei acest lucru (...) Una este să fim în dezacord, alta e să mergem înapoi într-o lume care nu mai este a noastră”, a declarat Dan Șucu, unul dintre reprezentanții oamenilor de afaceri.

DNA a anunțat marți încheierea unui acord de recunoaștere a vinovăției cu Bulimej Rareș-Gabriel, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, acuzat de luare de mită în formă continuată.
Procurorii au dispus sesizarea instanței de judecată cu acordul de recunoaștere a vinovăției inculpatului Bulimej Rareș-Gabriel, comisar șef de poliție, împuternicit șef al Biroului pentru Imigrări al Județului Ialomița, aflat în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (trei acte materiale).

DNA mai anunță că în perioada 2023 – 2024, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat de la inculpatul Niță Bogdan, agent de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Direcția pentru Imigrări a Municipiului București, promisiunea primirii unor sume de bani, în schimbul urgentării mai multor programări ale cererilor de depunere a avizelor de muncă / angajare pentru cetățenii străini din țările din afara spațiului Uniunii Europene și, implicit, al urgentării soluționării acestor cereri și pentru eliberarea, în mod preferențial a acestor avize, pe numele și pe seama mai multor firme.

Astfel, Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită, suma totală de 7.000 de euro și 1.281 de lei (reprezentând contravaloarea reparației unui autoturism) de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 38 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă / angajare pentru cetățeni străini, în numele și pe seama a trei societăți comerciale.

Totodată, în 3 octombrie 2024, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel ar fi acceptat cu titlul de mită, suma de 12.000 de euro de la inculpatul Niță Bogdan, pentru a urgenta soluționarea a 50 de dosare privind solicitarea eliberării avizelor de muncă / angajare pentru cetățeni străini și pentru eliberarea, într-un termen rapid și în mod preferențial a acestor avize, ocazie cu care s-a procedat la
constatarea infracțiunii flagrante.

„În prezența avocatului, inculpatul Bulimej Rareș-Gabriel a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținute în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, respectiv aceea de polițist și de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public”, a comunicat DNA.
Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe perioadă de 90 de zile, la Consiliul Local Municipal Brăila – Serviciul de utilitate publică, administrare și gospodărie locală Brăila sau la Direcția Județeană pentru Cultură (D.J.C.) Brăila.

Dosarul de urmărire penală privindu-l pe inculpat împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Brăila cu propunerea de a se menține măsura asiguratorie dispusă în cauză. Față de inculpatul Niță Bogdan continuă cercetările în dosarul inițial din care a fost disjunsă prezenta cauză.

Președintele Klaus Iohannis a felicitat-o, luni, pe Maia Sandu pentru „victoria istorică înregistrată” în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. „Reușita ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a mai spus președintele român

Mesajul președintelui a fost publicat pe rețelele de socializare.
„Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată! Poporul român este alături de cetățenii Republicii Moldova în această reușită, care ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a scris Iohannis pe X.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Guvernul a lansat un program-pilot de vouchere pentru inovare. Este o inițiativă „în premieră” menită să accelereze transferul de tehnologie între organizațiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii, anunță guvernanții.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu este vorba despre o soluție modernă.

„Aplicăm în premieră o soluție modernă în domeniul noilor tehnologii, voucherele pentru inovare, introduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „voucherele vor conduce la accelerarea transferului tehnologic între organizațiile de cercetare și IMM-uri” printr-un program-pilot de opt milioane de lei care va fi extins în viitor.

Premierul Marcel Ciolacu a făcut primele demersuri pentru desecretizarea cheltuielilor făcute cu viitoarea casă a lui Klaus Iohannis. Șeful Guvernului i-a cerut secretarului general al Executivului, Mircea Abrudean, să desecretizeze informațiile legate de cheltuielile pentru vila RAAPPS. Aceasta ar trebui să fie alocată președintelui Klaus Iohannis după terminarea mandatului.

Demersurile vizează vila din Aviatorilor, confirmă surse din interiorul Guvernului. De altfel, Marcel Ciolacu a anunțat public faptul că va cere desecretizarea tuturor documentelor.

Informațiile privind cheltuirea a șapte milioane de euro pentru reamenajarea casei au stârnit numeroase dezbateri pe scena publică.

Reprezentanții guvernului au semnat contracte de finanțare pentru dezvoltarea industriei auto. Acestea sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, (PNRR). Contractele au fost semnate cu trei companii: Continental Automotive Romania, Robert Bosch și NXP Semiconductors Romania.

În urma acestor proiecte, România devine un punct clar pe harta țărilor în care se desfășoară programe de cercetare, dezvoltare și producție a tehnologiilor de înaltă clasă din domeniul microelectronicii, a procesoarelor cu consum redus de energie și a cipurilor semiconductoare, susțin autoritățile.

„Am vorbit de foarte multe ori despre provocările pe care le are industria auto din Europa. Nu sunt ușoare. Una dintre metodele prin care noi, împreună, putem să ne recâștigăm competitivitatea o reprezintă tocmai aceste proiecte importante de interes economic european, cum ar fi semnarea acestor contracte în domeniul microelectronicii. Acesta este viitorul. Este șansa României și a industriei auto din țara noastră de a-și recâștiga competitivitatea”, a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea.
România contribuie astfel la consolidarea competitivității economiei naționale și europene, este concluzia autorităților.

Termenul privind obligația firmelor legate de casele de marcat legate la serverele Fiscului a fost extins cu un an. Decizia a fost luată de Guvern.
Reprezentanții Executivului susțin că multe IMM-uri nu sunt pregătite pentru modificare. De aceea termenul a fost prelungit, au decis miniștrii. Ca urmare, măsura se va aplica din toamna anului viitor.

„Am preluat solicitările mediului de afaceri și în cazul obligativității firmelor de a folosi automate de produse și case de marcat electronice legate la serverele Fiscului. E vorba de o nouă tehnologie ce tipărește pe bon informații tip cod QR. Este evident că mulți agenți economici din zona IMM-urilor nu sunt pregătiți încă, astfel că am extins termenul-limită până la 1 septembrie 2025”, a explicat Marcel Ciolacu.

Premierul a anunțat decizia în cadrul ședinței de Guvern de pe 23 octombrie.