România avea la finalul lunii ianuarie un număr de 4,75 milioane pensionari, inclusiv agricultori. Pensia medie la nivel național a fost de 2.289 lei, cu 14% mai mare față de prima lună din 2023, potrivit Ministerului Muncii, care utilizează datele Casei Naționale de Pensii Publice.
Din total, 156.100 pensionari provin din domeniul agricol, unde pensia medie lunară este de doar 917 lei. La pensiile anticipate, media lunară este de 3.166 lei, fiind înregistrați în sistem 5.400 de pensionari.
De asemenea, din total, 454.200 reprezintă pensii de urmaş, care câștigă în medie 1.191 lei pe lună. În luna ianuarie 2024, punctul de pensie este de 2032 lei.
Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu ambasadorii statelor membre UE la București. Șeful Guvernului a discutat despre prioritățile europene ale României,
Întâlnirea a avut loc miercuri.
„Am discutat astăzi cu ambasadorii statelor membre UE la București despre prioritățile europene ale României, la invitația președinției Belgiei la Consiliul UE. Le-am mulțumit reprezentanților corpului diplomatic pentru sprijinul oferit în vederea aderării României la spațiul Schengen, pe cale aeriană și maritimă, și am reiterat cu fermitate solicitarea de a clarifica aderarea completă la zona de liberă circulație în cel mai scurt timp”, a transmis Marcel Ciolacu.
Participanții au vorbit și despre protestele fermierilor, războiul din Ucraina și PNRR.
„Este evident că Uniunea Europeană trebuie să ofere un răspuns pragmatic și concret la nevoile exprimate de fermieri, dar și să se asigure că toți cetățenii europeni sunt protejați în fața amenințărilor reprezentate de Federația Rusă și de curentele politice care vor să ne dezbine și vulnerabilizeze la nivel european. Guvernul României este deplin angajat în implementarea PNRR și atragerea cât mai multor fonduri europene și a investițiilor străine. Doar prin dialog putem realiza acest lucru. Izolarea nu reprezintă o soluție și a generat mereu sărăcie și subdezvoltare”, a precizat Marcel Ciolacu.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit. Mă bucur că a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor, a spus Barbu.
„Mă bucur că președintele Comisiei Europene a ajuns la concluzia că Regulamentul SUR era total greșit și a luat decizia să retragă prevederile privind limitarea din pix a produselor de protecție a plantelor. Am susținut în fiecare Consiliu AgroFish și în toate aparițiile mele în spațiul public că reducerea în termeni de procente, fără să se țină cont de specificul fiecărui stat membru nu are cum să ajute nici mediul, nici fermierii”, a transmis Barbu.
Ministrul Agriculturii anunță că va susține o serie de derogări.
„Le mulțumesc colegilor europarlamentari PSD care au respins prin vot propunerea de Regulament care îi dezavantaja pe fermierii români! Am încredere că și prelungirile derogărilor de la GAEC 8 ( 4% pârloagă) și de la GAEC 7 (rotația culturilor), pe care de asemenea le-am susținut în Consiliu vor fi adoptate, deoarece sunt susținute de miniștrii agriculturii din 15 state membre! Avem datoria să ascultăm vocea fermierilor, să îi sprijinim și să luăm deciziile cele mai bune pentru viitorul agriculturii din fiecare stat membru”, a precizat ministrul român.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, anunță că reintroducerea serviciului militar obligatoriu în România este exclusă şi nu există niciun fel de discuţie în acest sens.
„Serviciul militar obligatoriu este exclus. Nu există nicio discuţie la momentul acesta în acest sens”, a declarat Angel Tîlvăr.
Potrivit ministrului, Armata română a scăzut de la 320.000 de oameni la aproximativ 80.000 şi este nevoie de pregătirea unor rezerve.
„Din punct de vedere numeric Armata a scăzut, iar nevoiele operaţionale sunt care sunt şi care nu au mai fost în Europa de mult. (…) România nu este în pericol de război, nu este în pericol să fie atacată. Nu înseamnă că nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se întâmplă şi în alte armate din acest punct de vedere. Şi nivelul de tehnică militară a crescut, eficacitatea tehnicii militare a crescut. Dar întotdeauna există nevoia să împrospătezi şi să ai oameni la dispoziţie într-o situaţie”, a precizat Angel Tîlvar.
Consiliul General al Primăriei Capitalei a aprobat noua stemă a Bucureștiului. Modificarea a fost făcută la solicitarea Patriarhiei Române.
Concret, imaginea Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir de pe stemă va fi înlocuită cu cea a Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.
Pe noua stemă, „într-un scut roșu este înfățișat Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, reprezentat în poziție pedestră, cu fața blândă, purtând barba care depășește puțin nivelul umerilor”, se arată în decizia consilierilor. Inițiatorii demersului au mai stabilit că „în mâna stângă este reprezentată în miniatură Catedrala patriarhală cu trei turnuri și pridvorul, după modelul autentic al catedralei, în care sunt adăpostite moaștele.”
Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, este serbat pe 27 octombrie. Anul acesta se împlinesc 250 de ani de când moaștele sale au fost aduse la București.
Deputații vor ține un moment de reculegere, luni, 26 februarie, pentru a marca doi ani de la începutul războiului. Conflictul a început pe 24 februarie 2022.
Ambasada Ucrainei în România a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care amintește că în februarie se implinesc doi ani de la lansarea războiului neprovocat pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
„În acest sens, precum și ca o manifestare de solidaritate fermă cu poporul ucrainean, partea ucraineană se adresează către partea română cu propunerea de a se alătura altor state din lume prin comemorarea cetățenilor Ucrainei omorâți în război, printr-un minut național de reculegere la cea mai apropiată de data menționată ședință a Parlamentului României, precum și arborarea drapelului ucrainean în fața Parlamentului României, în data de 24 februarie și prin iluminarea acestei clădiri în culorile drapelului”, arată Ambasada în solicitare.
Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis că momentul de reculegere va fi organizat pe 26 februarie.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că piaţa de cereale s-a dezechilibrat după începerea războiului din Ucraina.
“În momentul de faţă ştim foarte bine că atunci când a început războiul în Ucraina, Rusia a început acest război absurd în Ucraina, practic piaţa de cereale la nivel mondial s-a dezechilibrat. Practic o tonă de grâu în anul în care a fost acest război, era undeva la 1,8 lei pe kilogram, asta înseamnă 1800 de lei pe tonă şi după reglarea tuturor lucrurilor care s-au întâmplat atât în piaţa mondială de cereale, preţul cerealelor în momentul de faţă este undeva la 0,9 lei”, a transmis ministrul Agriculturii.
Totodată, ministrul mai adăugat că ”în momentul de faţă, România nu importă grâu din Ucraina”.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.
„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.
Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.
„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.
Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.
„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.
Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.
Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.
De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.
„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.
Error: No articles to display