Europarlamentarul român Victor Negrescu avertizează că România riscă să fie una dintre țările puternic afectate de decizia privind tarifele a lui Donald Trump. Nu putem asista pasivi la această cruciadă comercială cu multe victime, mai spune vicepreședintele Parlamentului European.

„Tarifele anunțate de președintele Statelor Unite, Donald Trump, afectează direct România. Nu putem asista pasivi la această cruciadă comercială cu multe victime. Decizia administrației americane riscă să lovească direct exporturile românești din industrii-cheie: componente auto, echipamente industriale, bunuri agroalimentare. Efectele se pot traduce în pierderi de locuri de muncă și presiuni economice suplimentare pentru companiile noastre”, a declarat Victor Negrescu.

Europarlamentarul a propus mai mute măsuri de protecție.

„Nu e o criză doar a marilor state. Este și problema noastră. România riscă să fie una dintre țările puternic afectate prin efectele în cascadă ale deciziei și, fără o reacție europeană coordonată, să fie lăsată la urmă. Țara noastră are un excedent comercial cu Statele Unite de 1 miliard de dolari.

De aceea, în Parlamentul European, am venit cu o serie de propuneri și am inițiat deja demersuri pentru:
- Compensarea pierderilor prin fonduri europene, așa cum s-a făcut în pandemie sau în cazul Brexitului.
- Gândirea unui nou cadru comercial UE–SUA, echilibrat, stabil și bine negociat, după modelul britanic.
- Deschiderea de noi piețe pentru produsele europene și românești, sprijinind o politică externă economică mai curajoasă și mai coerentă.”

Soluțiile vor include și nevoile României.
„În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European și de membru în delegația cu Statele Unite am solicitat ca soluțiile europene aflate în construcție să includă nevoile României. Pentru a înțelege miza, volumul schimburilor comerciale dintre SUA și UE se ridică la circa o mie de miliarde de dolari. Nu este momentul confruntărilor disproporționate. Avem nevoie de o reacție echilibrată, coordonată la nivel european, în care interesele României să fie pe deplin apărate. Europa trebuie să fie unită, iar România activă și vizibilă în luarea deciziilor”, a precizat Victor Negrescu.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunță că nu mai sunt facturi restante în proiectele Anghel Saligny și PNDL. Au fost plătite toate restanțele, a anunțat în această săptămână ministrul Dezvotării.

Conform anunțului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma peste 60 de milioane de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective finanțate prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Ca urmare, Ministerul s-a ținut de promisiune și a achitat, până la 31 martie, toate facturile restante din cele două programe de finanțare prin care se dezvoltă infrastructura edilitară de bază în comunitățile locale. Noile cereri de plată vor fi primite începând de pe 2 aprilie.

„Am ajuns la zi cu plata facturilor restante! Dacă, la preluarea mandatului, ministerul a avut cereri de plată în valoare de 4,1 miliarde de lei pe aceste două programe, am reușit să ne achităm toate datoriile către beneficiari și, începând cu data de 2 aprilie, ora 8.30, redeschidem platforma pentru noi cereri de plată prin PNDL și Anghel Saligny”, a transmis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Datele oficiale arată că pentru programul „Anghel Saligny” a fost plătită suma de 3.568.424,54 de lei pentru 4 obiective care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere și sisteme de canalizare și stații de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, iar pentru cele două etape ale Programului Național de Dezvoltare Locală au fost decontate 56.443.911,38 de lei pentru 56 de proiecte.

Marcel Ciolacu a trimis Corpul de Control al Premierului la toate ministerele și instituțiile din subordine. Scopul acțiunii surpriză este să afle dacă subordonații au luat măsurile de reorganizare și debirocratizare solicitate de prim-ministru.

„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză”, a anunțat marți, Marcel Ciolacu pe Facebook.
Șeful Guvernului a spus că a trimis corpul de control la toate ministerele.

„Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate. Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, a precizat Marcel Ciolacu.

APIA a primit peste mii de cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine. Este vorba despre cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine afectați de seceta pedologică severă din perioada septembrie 2023 – august 2024.

APIA a primit 8.321 de cereri. Acestea au fost depuse în perioada 3 – 21 martie 2025 și acoperă un efectiv total de aproximativ 840.000 de animale.
Schema de sprijin are ca scop compensarea pierderilor economice înregistrate de fermierii din sectorul zootehnic, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care: înregistrarea în Registrul Unic de Identificare (RUI), deținerea unei cereri eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01 din Planul Strategic 2023-2027), precum și existența unui efectiv minim de 50 de capete de tineret femel ovin/caprin (1-12 luni) la data de 31 august 2024. De asemenea, aceștia trebuie să dețină un efectiv echivalent de femele adulte (peste 12 luni) în exploatație, la data de 23 februarie 2025.

Valoarea sprijinului financiar este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și maximum 300 de capete per beneficiar. Sumele vor fi plătite până la 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plăților restante (pentru conturi invalide) până cel târziu la 30 iunie 2025.
Fondurile totale alocate pentru această măsură se ridică la 238,8 milioane lei (echivalentul a 48 milioane euro), din care 21,6 milioane euro provin din fonduri europene nerambursabile, iar 26,4 milioane euro sunt asigurate de la bugetul de stat. În cazul în care suma totală solicitată depășește bugetul disponibil, plățile vor fi ajustate proporțional.

Statul a făcut o economie importantă prin reducerea numărului de concedii medicale. Este vorba despre suma de 250 de milioane de lei care a fost economisită în 2024. Numărul concediilor medicale a scăzut într-un singur an cu un milion.

„Am văzut datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu privire la concediile medicale. În urma intervenției de anul trecut, mă bucur să constat că avem cu 1 milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Guvernul a calculat ce economie a fost făcută la buget.

„Calculat la salariul mediu, înseamnă o economie la buget de aproape 250 de milioane de lei. Toți românii care au nevoie justificat de concediu medical pentru a se trata vor beneficia în continuare pe deplin de acest drept, dar trebuie să fim atenți să nu existe abuzuri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că România are un mix energetic echilibrat și divers care îi conferă securitate energetică. Asta înseamnă că România poate susține un consum ridicat de energie electrică din producție proprie, mai spune Burduja.

Potrivit lui Burduja, producția proprie de energie a acoperit marți dimineață un consum de peste 7.000 de MW. În plus, România a avut posibilitatea să exporte câteva sute de MW pe fondul vârfului de consum.
Ministrul a explicat pe Facebook că situația se datorează unui „mix energetic echilibrat și divers, care înseamnă securitate energetică”.

Ministrul Sebastian Burduja a mai declarat că există în lucru proiecte de dezvoltare de noi capacități de producție, concepute pe același principiu, cel al echilibrului.
„Avem în lucru: 10.000MW solar și eolian; 3.500MW gaz; 2.200MW nuclear; 500MW hidro (centralele începute); 1.000MW stocare în baterii. În plus, în fiecare zi avansăm cu demersul de a păstra capacitățile de producție pe bază de cărbune, până vom avea grupuri pe gaz, care le vor putea înlocui”, a arătat ministrul Energiei.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Aceasta va avea loc vineri, 28 martie, la Palatul Cotroceni. În cadrul ședinței se va discuta despre Ucraina și despre negocierile de pace.

Administrația Prezidențială a anunțat că ședința CSAT va fi vineri la ora 12.00.

Pe ordinea de zi a ședinței vor fi subiecte referitoare la perspectivele conflictului din Ucraina și implicațiile pentru România, dar și la poziționarea României în contextul procesului de negociere privind încheierea conflictului dintre Federația Rusă și Ucraina.

În plus, vor fi prezentate raportul privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025 și raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2024.
În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.

Ministerul Dezvoltării a decontat facturi în valoare de 52 de milioane de lei. Este vorba despre investiții realizate prin PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) anunță că a decontat facturi în valoare totală de 52.490.465,15 lei pentru 102 obiective realizate prin componentele C 10 – Fondul local și C 15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 32.672.511,39 de lei pentru 58 de obiective care urmăresc elaborarea și actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană, precum și asigurarea infrastructurii pentru transportul verde.

De asemenea, prin Componenta C15 – Educație, s-au alocat 19.817.953,76 de lei pentru construcția a 44 de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Statul ar putea aloca 580 de milioane de euro pentru o schemă de ajutor dedicată marilor consumatori de energie. Varianta este analizată de Guvern. Dacă se va aproba, ajutorul va fi acordat pe o perioadă de șase ani.

„Analizăm azi propunerea unei scheme de ajutor de stat de aproape 580 de milioane EUR, pe 6 ani, pentru marii consumatori de energie. Este vital să ne păstrăm economia competitivă și să ajutăm 200 dintre cei mai importanți producători industriali ai țării”, anunțat premierul Marcel Ciolacu.

În paralel, se pregătește un plan european de sprijin pentru siderurgie și metalurgie. „Suntem pe aceeași lungime de undă cu Bruxellesul, unde vom notifica acest ajutor de stat”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că la Mintia a ajuns al doilea generator uriaș, de aproape 800 de tone. Acesta a fost construit cu ajutorul unor tehnologii americane performante, a explicat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei susține că proiectul Mintia este în grafic.

„Turbinele Siemens, printre cele mai performante din lume, sunt deja la Mintia, iar structurile de susținere și sistemele auxiliare sunt montate. În paralel, infrastructura necesară conectării centralei la Sistemul Energetic Național este în lucru, acest proiect fiind în sarcina Transgaz, astfel încât noua capacitate de producție de la Mintia să fie integrată cât mai rapid”, a transmis Sebastian Burduja.

În vara anului 2026, Centrala Mintia trebuie să devină complet operațională, iar din 2027 va utiliza gazele naturale din Marea Neagră, a căror extragere va începe prin proiectul Neptun Deep, a mai spus Burduja.

Având o capacitate totală de 1.750 MW, centrala de la Mintia va fi cea mai mare unitate pe gaze naturale din Uniunea Europeană, iar ținta ambițioasă va fi să avem deja 1.000 MW puși în funcțiune la finalul acestui an, a adăugat ministrul.
„Cu o investiție privată totală de 1,4 miliarde de euro, acest proiect asigură nu doar tranziția către o energie mai curată și mai ieftină pentru români, dar duce și la crearea unor locuri de muncă în regiune, atât în faza de construcție, cât și pe termen lung, în operarea centralei”, transmite ministrul, care spune că o producție mai mare de energie românească ne va aduce mai multă securitate, prețuri mai mici în facturile românilor și competitivitate mai mare pentru companiile noastre”, a precizat Sebastian Burduja.