Programele școlare pentru disciplinele din învățământul liceal au fost lansate în dezbatere publică, a anunțat Ministerul Educației, acesta reprezentând al doilea pas în reforma curriculumului liceal după aprobarea planurilor-cadru.

Potrivit Ministerului Educației, noile programe urmăresc formarea celor opt competențe-cheie europene, cu impact direct asupra reducerii analfabetismului funcțional și creșterii relevanței pregătirii elevilor pentru viață și piața muncii. Lista competențelor include alfabetizarea, competențele multilingvistice, STEM, digitale, sociale și de învățare, civice și juridice, antreprenoriale și culturale.

„Acest al doilea pas, al elaborării programelor școlare, este fundamental pentru atingerea obiectivelor educaționale, cu impact pozitiv semnificativ asupra alfabetizării funcționale”, transmit reprezentanții ministerului, care subliniază că actualele programe au aproape 20 de ani.
Peste 1.500 de specialiști au lucrat la elaborarea documentelor și vor participa la dezbaterile publice. După aprobarea programelor, urmează realizarea manualelor și formarea profesorilor, precum și finalizarea standardelor de evaluare pentru fiecare disciplină.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă că generația care va începe liceul în anul școlar 2026–2027 va beneficia de un curriculum modern și adaptat nevoilor actuale, ceea ce ar putea reduce drastic analfabetismul funcțional, considerat în prezent „un risc de securitate națională”.
Lista programelor lansate în dezbatere este disponibilă pe site-ul Ministerului Educației.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) le solicită cetățenilor să evite operarea dronelor în perioada minivacanței de 1 Decembrie, cu excepția situațiilor în care dețin toate autorizațiile necesare, potrivit legislației în vigoare.

Instituția avertizează că anumite zone vor fi supuse unor restricții temporare de zbor, iar ridicarea neautorizată a dronelor poate afecta activități oficiale derulate de autorități și poate pune în pericol siguranța persoanelor.

„Înțelegem că mulți folosesc dronele pentru filmări și activități recreative, dar operarea neautorizată poate afecta activități importante desfășurate de autorități și poate pune în pericol siguranța persoanelor”, a transmis MAI pe Facebook.
Reprezentanții ministerului subliniază că respectarea recomandărilor contribuie la protejarea spațiului aerian, evitarea incidentelor și prevenirea eventualelor sancțiuni pentru operatori.

Consiliul Județean Galați și Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud-Est 2021-2027, au semnat un contract de finanțare în valoare de 111,6 milioane de lei pentru modernizarea tronsonului rutier E581 – DJ 241 – DJ 241A – DJ 241G, pe o distanță de 16 kilometri, între localitățile Berheci, Gohor, Corcioveni și Brăhășești.

Proiectul reprezintă una dintre cele mai ample investiții rutiere din județul Galați și va deservi aproximativ 14.000 de locuitori. Autoritățile estimează că modernizarea infrastructurii va contribui la dezvoltarea socială și economică a zonei, aflată în prezent într-o poziție izolată, dar cu potențial ridicat de creștere.

„Modernizarea acestor drumuri va sprijini dezvoltarea economică și socială a unei zone mai izolate, dar cu potențial ridicat de creștere. Vor fi mai multe locuri de muncă, iar județul Galați va fi mai atractiv pentru mediul de afaceri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. El a subliniat că proiectul va îmbunătăți și conectivitatea nordului județului cu municipiul Tecuci și cu drumul european E581, oferind legături directe către E85/Autostrada Moldovei și punctul de trecere a frontierei Albița.

Lucrările prevăzute în proiect includ lărgirea platformei drumului la 8 metri (din care 6 metri carosabil), reabilitarea a trei poduri și a 45 de podețe, amenajarea a 200 de accese carosabile, precum și instalarea sistemelor de colectare a apelor pluviale. De asemenea, vor fi amenajate 21 de stații pentru transportul public.
Pentru creșterea siguranței rutiere, tronsonul va fi dotat cu treceri de pietoni iluminate cu LED, marcaje rezonatoare și elemente reflectorizante. Conform estimărilor, traficul anual pe această rută ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane.
„Investim pentru drumuri moderne, pentru comunități puternice și prospere”, a adăugat Costel Fotea.

Echipele de constructori care lucrează la consolidarea și restaurarea Castelului Huniade din Timișoara au descoperit tronsoane de ziduri medievale în patru încăperi de la parter, datând din perioada lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, dar și fragmente din secolul XIV, aparținând reședinței regale a lui Carol Robert de Anjou.

Descoperirile actuale completează cele realizate între 2004 și 2012, când au fost scoase la lumină elemente de fortificații și donjonul castelului. Aceste vestigii confirmă că actuala clădire, viitorul sediu al Muzeului Național de Istorie a Banatului, se află pe ruinele reședinței regale medievale.

Alfred Simonis, președintele CJ Timiș, a vizitat șantierul și a discutat cu reprezentanții firmelor implicate în restaurare. El a precizat că în anumite zone, constructorii și istorici vor lucra în paralel, iar în 2027 mai multe spații ale muzeului vor fi pregătite pentru vizitatori.
Săpăturile arheologice vor continua, iar vestigiile descoperite vor fi puse în valoare în locurile în care au fost găsite, pentru a păstra autenticitatea și istoria Timișoarei.
Simonis a subliniat importanța monitorizării atât a activității constructorilor, cât și a cercetărilor arheologice, pentru salvarea fragmentelor valoroase din patrimoniul orașului.

Muzeul „Casa Colecțiilor” – Farmacia Ținc din Galați a fost redeschis publicului după un amplu proces de consolidare, restaurare și reamenajare, realizat de Consiliul Județean Galați cu finanțare europeană.

Clădirea, considerată una dintre cele mai reprezentative din punct de vedere arhitectural și istoric ale orașului, a fost adusă la starea inițială de funcționare și reintegrată în circuitul muzeal. Vizitatorii vor putea explora colecții de etnografie, medalistică, carte veche, precum și spații dedicate Comisiei Europene a Dunării și Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România.

Un spațiu special reconstituie atmosfera vechii farmacii a lui Constantin Ținc, fost primar și senator de Covurlui, distins cu Ordinul „Coroana României”. Farmacia, construită în anul 1900, este un reper al arhitecturii locale de început de secol XX și una dintre cele mai valoroase secții ale Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Muzeul este situat pe strada Eroilor nr. 64 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 9:00–17:00. Prețul unui bilet este de 1 leu pentru copii și 4 lei pentru adulți.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Al doilea tunel de pe tronsonul de autostradă Margina – Holdea a fost străpuns luni, a anunțat președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis.

Oficialul a vizitat șantierul alături de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, și de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, unde a constatat că lucrările „decurg bine”.

„Constructorul s-a mobilizat și, în cursul anului viitor, ultimii 9 kilometri ai acestui lot de autostradă vor fi dați în folosință”, a declarat Simonis, potrivit unei postări pe rețelele sociale.

Acesta a subliniat că întârzierea finalizării proiectului, început în urmă cu mai bine de un deceniu, a reprezentat „un eșec pentru toate administrațiile”, însă a precizat că actuala colaborare cu Ministerul Transporturilor a deblocat lucrările.
„De anul viitor scăpăm de coșmarul traficului de pe Coșava”, a adăugat președintele CJ Timiș.
Tronsonul Margina – Holdea, parte din Autostrada A1, este ultimul segment care lipsește pentru asigurarea legăturii continue pe autostradă între Nădlac și Sibiu, porțiune esențială a coridorului european Pan-European IV.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat la „Topul Național al Firmelor Private din România – TOP 2025”, eveniment organizat la Ateneul Român de CNIPMMR, o adevărată sărbătoare a excelenței mediului de afaceri românesc.

„Din păcate, este primul an în care acest eveniment se desfășoară fără Marian Filimon (1951-2025), cel care, în ultimele trei decenii, a pus bazele mișcării patronale din Galați. Îi aducem astăzi un omagiu și ne dorim ca povestea de succes a IMM-urilor gălățene să fie continuată cu aceeași pasiune și determinare de antreprenorii de astăzi”, a declarat președintele CJ Galați.

Potrivit lui Costel Fotea, IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești, generând milioane de locuri de muncă și având o contribuție esențială la dezvoltarea și stabilitatea comunităților locale. Într-un context economic provocator, succesul companiilor incluse în Topul Național reflectă forța, adaptabilitatea și creativitatea antreprenorilor români.

„Mă bucur să văd că printre acestea se numără și multe firme din județul Galați, companii care nu doar că performează, ci sunt și o sursă de inspirație și încredere în potențialul economiei gălățene, inclusiv la nivel național și internațional”, a adăugat președintele CJ.

Costel Fotea a felicitat organizatorii, câștigătorii și întreaga comunitate de afaceri pentru efortul și perseverența de care dau dovadă, subliniind că pentru Consiliul Județean Galați, IMM-urile rămân un partener esențial în construirea unei economii moderne, competitive și sustenabile.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției Române, au efectuat vineri șapte percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Galați și Ilfov, într-un dosar penal care vizează infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.

Surse judiciare au indicat că perchezițiile au vizat combinatul siderurgic Liberty Galați și alte locații din țară. Ancheta privește tranzacții, contracte și împrumuturi în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, care ar fi prejudiciat compania și bugetul de stat.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Public, investigațiile vizează operațiuni cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO₂), utilizate ca instrumente pentru delapidare și optimizare fiscală ilicită. Printre partenerii comerciali ai acestor tranzacții figurează inclusiv entități ruse, între care Gazprom.
„Tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X”, a anunțat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ancheta mai vizează contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente, prin care s-ar fi transferat peste 137 de milioane de euro către firme din Europa, precum și contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri în valoare de zeci de milioane de euro.

„Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente. Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa. S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională. (...) Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X. Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, utilizarea abuzivă a activelor corporale, manipulare a bilanțului, spălare a banilor)”, a precizat Parchetul General.
Concluzia anchetatorilor este că „acționând în aceste modalități, în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro, au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului.”

Ministerul Apărării Naționale a semnat astăzi contractul de achiziție a 18 aeronave F-16 Fighting Falcon și a echipamentelor aferente de la Guvernul Regatului Țărilor de Jos.

Aeronavele vor fi utilizate exclusiv pentru antrenamente și instruire, o parte din locurile disponibile fiind dedicate pregătirii piloților ucraineni. Achiziția se realizează la un preț simbolic de 1 euro, reprezentând o investiție strategică în pregătirea profesională și cooperarea internațională.

Decizia consolidează poziția Centrului European de Instruire F-16 de la Fetești, care devine astfel un hub regional pentru pregătirea piloților NATO și partenere. Proiectul reflectă încrederea partenerilor olandezi și recunoașterea profesionalismului Forțelor Aeriene Române, deschizând totodată calea pentru integrarea viitoare a aeronavelor F-35.

Ministerul Apărării mulțumește echipelor tehnice, experților în achiziții și partenerilor olandezi pentru colaborarea eficientă și ritmul rapid în derularea acestui proces. România își reafirmă astfel angajamentul față de securitate, cooperare și investiția în oameni bine pregătiți.