Denisa Pavel

Scene de groază, sâmbătă la amiază. Un jandarm din Teleorman s-a împuşcat în cap, în timpul serviciului. Incidentul a avut loc în fața unui centru de carantină din Teleorman.

La un moment dat, bărbatul a scos arma din dotare şi s-a împuşcat în cap.

„Poliția municipiului Alexandria a fost sesizată prin apel la numărul unic 112 cu privire la faptul că la un imobil de pe raza municipiului se află o persoană în stare de inconștiență, care prezintă o plagă prin împușcare”, anunţă Poliţia Teleorman. Procurorii Parchetului Militar al Curții de Apel București fac cercetări în acest caz.

"Sănătate și investiții, cele 2 priorități ale Consiliului Judeţean Galaţi.

Avansăm în fiecare zi cu lucrările de extindere și modernizare a Unității de Primiri Urgențe. Am verificat stadiul lucrărilor și dacă firma respectă măsurile de protecție pe care le-am cerut în această perioadă dificilă. A fost finalizată partea de deviere a tuturor instalațiilor și conductelor, iar constructorul lucrează în acest moment la noua fundație a secției de urgențe. Vom extinde UPU cu 700 de mp, vom reconfigura circuitele medicale și vom aduce zeci de echipamente medicale moderne, inclusiv un computer tomograf pe care l-am achizitionat deja. Este o investiție cu fonduri europene de aproximativ 1,5 milioane de euro. Împreună vom reuși!", transmite Costel FOTEA, presedintele CJ Galati.

O femeie din Brăila a postat pe contul său de Facebook imagini cu mâinile sale după ce s-a dat cu dezinfectant la un supermarket. În imagini se vede cum mâinile femeii i s-au umflat și s-au înroșit. Vezi stirea pe dcnews.ro.  

Marcel Ciolacu, președintele PSD, rupe tăcerea la DC News! Click aici pentru interviul video.

"Având în vedere evoluția epidemiei cu CoVid 19, sistemul de servicii medicale și farmaceutice trebuie să facă față unor provocări noi și urgente , precum și a unor cheltuieli suplimentare necesare prevenirii infectării populației. Având în vedere prelungirea situației actuale , până la identificarea unui tratament țintit sau a unui vaccin, este necesară finanțarea cheltuielilor suplimentare determinate de prevenirea acestei infecții către furnizorii de servicii medicale și farmaceutice, în regim de ambulator.

Astfel, prin prezenta inițiativă legislativă, se propune asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru a contracta suma 5000 lei/lună/tura pentru procurarea materialelor de protecție contra infecțiilor, utile furnizorilor și asiguraților.", se arată în expunerea de motive a proiectului.

"Lege privind unele măsuri financiare în domeniul sanitar în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului Covid 19

Art.1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, furnizorii de servicii farmaceutice și medicale de specialitate în regim de ambulator, aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate vor beneficia, lunar, de suma de 5000 lei/tura de activitate, pentru asigurarea materialelor de protecție necesare furnizorilor și asiguraților.

Art.2. - De sumele menționate la art. 1 beneficiază cabinetele de medicina de familie indiferent de forma de organizare, farmaciile comunitare, cabinetele de specialitate, laboratoarele de analize medicale, furnizorii de servicii de imagistica medicală.

Art.3. - Sumele sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.", se arată în proiect.

Proiectul a fost iniţiat de conf.dr. Florin Buicu şi de alţi zece parlamentari PSD: Roşca Lucreţia, Dinu Cristina-Elena, Ciofu Tamara-Dorina, Cobuz Maricela, Dumitrache Ileana Cristina, Gavrilescu Graţiela Leocadia, Gavriliță Bianca-Miruna, Holban Georgeta-Carmen, Lupașcu Costel şi Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, i-a spus lui Orban că s-a deschis un dosar penal în acest caz (cluj_1451441.html" target="_blank">mai multe informatii aici) și a adăugat ca o parte din vina ar putea sa o aiba si o structura aflata in subordinea guvernamentală a Ministerului Transporturilor, anume ROMATSA: „Ce as dori sa va spun, ca este prematur sa ne exprimam la vinovatia unora sau altora pentru ca agentiile (de recrutare a muncitorilor) au venit in parcare cu oamenii din cauza organizarii proaste a orarului de zbor... citeste continuarea pe stiripesurse.ro

„În acest moment, exceptând fabricile de confecţii, care nu produc cu maşini automate de producţie a măştilor, există un singur producător care a pus o linie automată în producţie şi produce în momentul de faţă 120.000 - 130.000 de măşti pe zi. Din 15 aprilie, la acel producător ne putem duce la 400.000 - 500.000 de măşti zilnic, în paralel cu echipamentele automatizate comandate de compania Romarm, pe care sperăm să le punem în funcţiune tot în data de 13-14-15 aprilie, practic vom putea dubla această capacitate şi încercăm să ajungem la 1 milion de măşti zilnic”, a declarat Virgil Popescu, la Digi24.

„Evident că toate aceste măşti vor fi distribuite către populaţie, către Armată, către Poliţie, către Jandarmerie, care sunt în prima linie de asigurare a ordinii şi a dispoziţiilor de carantinare, vor ajunge şi în spitale, dar în spitale măştile chirurgicale ale personalului medical nu sunt recomandate pentru cei care sunt în linia întâi de luptă împotriva coronavirusului. Acolo trebuie măşti FFP2, FFP3, care şi ele vor începe să fie produse în România, probabil tot după data de 15 aprilie, într-un număr mai mic în schimb, 40.000 de măşti zilnice la acea companie din Maramureş care va produce şi măştile chirurgicale, şi la Romarm mai multe, probabil în jur de 100.000-150.000 de măşti FFP2 zilnic. Acelea vor merge direct către spitale, în paralel cu importurile, prin care au venit circa 2 milioane de măşti. Din 15 aprilie nu cred că vom avea probleme cu aprovizionarea cu măşti în România”, a mai spus ministrul Economiei.

Senatul a adoptat în unanimitate, în şedinţa plenului de miercuri, în calitate de primă cameră sesizată, propunerea legislativă a unor parlamentari PSD care prevede acordarea unei pensii de urmaş copiilor cadrelor medicale decedate în lupta cu noul coronavirus. Legea merge la Camera Deputaților, care este cameră decizională.

"Urmaşii cadrelor medicale decedate ca urmare a desfăşurării activităţii medicale în lupta cu Covid-19 au dreptul la o pensie de urmaş egală cu 75% din cuantumul salarial pe care cadrul medical o avut-o la data decesului, care se actualizează potrivit reglementărilor legale în vigoare. În cazul în care nu există urmaş, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş menţionată anterior.

Membrii familiilor cadrelor medicale decedate în timpul şi din cauza serviciului ca urmare a desfăşurării activităţii medicale în lupta cu Covid-19 beneficiază gratuit de asistenţă medicală şi medicamente în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau în alte reţele sanitare cu decontarea cheltuielilor de către acest minister", se arată în propunerea legislativă adoptată miercuri de Senat.

„Criza sanitara va trece într-o lună. Greul de abia acum începe. Va urma o criza economică și alimentara pentru care România nu e pregătită, neavând resurse financiare și strategii coerente pentru a le contracara sau pentru a le atenua efectele. Masurile disproporționate de distanțare socială și de suspendare sau încetare a unor activități economice raportate la amploarea pandemiei(incomparabil mult mai redusă decât in alte state) vor genera o criza economică cu efecte sociale dramatice. Masurile de distanțare socială, izolare, carantinare trebuiau sa vizeze exclusiv persoanele vulnerabile, cu predilecție pensionarii și cei cu complicații medicale sau comorbidități. Restul cetățenilor trebuiau sa muncească intr-un program normal, evident cu luarea unor măsuri de protecție și igiena suplimentare”, spune Remus Borza.
„(...) criza economică va fi dublata de una alimentara. Partea proasta e ca nu numai visteria statului e goală ci și cămara țării. Doar ”beciurile domnești” sunt pline și o sa se umple și mai abitir in perioada următoare. Din producția de griu de peste 8 milioane tone realizată anul trecut azi mai avem in țara in jur de 700 mii tone, inclusiv cu Rezerva de Stat. Avand in vedere consumul lunar de peste 175 mii tone in câteva luni riscam sa rămânem fără pâine.

Putem suplimenta portia de circ, dar s-ar putea sa nu țină de foame. Anul agricol 2020 se anunța slab luând in considerare seceta deja instalată in mai multe județe și care a afectat deja culturile pe câteva zeci de mii de hectare. Din 9.7 milioane ha lucrate avem irigații pe doar 800 mii ha(in 1989 erau irigate 3.2 mil.ha). Ar trebui ca statul sa subvenționeze prețul energiei necesara alimentarii stațiilor de pompare și punere sub presiune. E vorba de doar 122 milioane lei. Nici cu cărnița nu stam mai bine. Din 10 milioane porci necesari pentru consumul anual avem doar 2.4 milioane. La fel de prost stam și la carnea de pasare. Ne va trebui 1 miliard euro sa importam. Problema este dacă vom avea bani și de unde. Ca toate țările vor fi afectate de criza.

Din acest motiv prioritatea 1 a guvernului este de a direcționa resursa bugetare in agricultura. Un popor trebuie hrănit și in vremuri de pace și cu atât mai mult in vremuri de criza. In aceasta perioada se desfășoară lucrări de însămânțare pentru culturile de primăvara. Daca faina nu o sa prea avem măcar mălai sa facem. Ca tot suntem o țara de mămăligari, spun unii mai răutăcioși. Doar ca vreo 26 mii fermieri, care cultiva 6.5 milioane ha teren agricol, adică 2/3 din suprafața toatala, așteaptă și azi de la stat rambursarea accizei pe motorina aferentă trimestrului lV 2019! Vorbim de doar 117 milioane lei bani putini pentru stat dar foarte mulți pentru fermieri. Agricultura trebuie prioritizata. Trebuie sa încurajam investițiile in acest sector.Raportat la potențialul agricol putem dubla in 5 ani ponderea acestei ramuri in PIB. Securitatea alimentara e mai importantă decât Securitatea energetică sau chiar militară. Totul pana la papa”, a mai scris Remus Borza.

OUG nr. 29/2020 este cea care a introdus pentru IMM-uri posibilitatea de a cere amânarea plății chiriilor dacă și-au întrerupt activitatea pe perioada stării de urgență - total sau parțial, conform ordonanței. Doar că pentru a beneficia de asta și pentru a putea folosi prevederea din ordonanță contra celui care le-a închiriat, firmele au nevoie de un certificat de situație de urgență, eliberat de autorități...

Citește mai departe pe avocat.net .

Cele mai citite

Error: No articles to display