Potrivit actului normativ, se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor, în situaţia suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităţilor de învăţământ unde aceştia sunt înscrişi, ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu. „Prin excepţie, în anul 2020, prevederile (…) se aplică şi pe perioada imediat următoare încetării stării de urgenţă, până la încheierea anului şcolar”, prevede legea... detalii aici.

"Lucovide!! Tu porti masca tot timpul! Tu esti virusul care de 30 de ani pui in pericol viata romanilor !

Tu trebuie sa iti dai jos masca si sa te vada toti romanii asa cum esti : un vataf umil si slugarnic cu Boierul Klaus si mincinos si ticalos cu romanii care muncesc pe “mosia” voastra / un impostor care de 30 de ani nu ai lasat nimic in urma ta in politica / cel mai incompetent si ipocrit Premier al Romaniei ( ai depasit-o deja si pe Viorica)!

Hai amendeaza-ne Lucovide! Ca tu nu stii altceva decat sa amendezi oamenii care te intreaba de solutii economice, de salarii, pensii, alocatii si salvarea firmelor romanesti!

Si Marcel Ciolacu si eu te-am intrebat ce faci pentru economie si pentru viata oamenilor afectati de Pandemie si de masurile aberante ale Guvernului - am primit si singurul raspuns de care esti tu capabil : ne dai amenda!", scrie Victor Ponta pe Facebook.

„Categoric ca vrem sa depunem o motiune de cenzura. Nu sunt adeptul depunerii de dragul depunerii, sa nu treaca. In continuare cred ca cea mai buna varianta este un Guvern de uniune nationala. Suntem foarte hotarati si acum. In primul rand, am vorbit cu colegii mei din alte partide parlamentare, si cu dl Ponta si cu dl Tariceanu, sa nu intram in vacanta parlamentara anul acesta, sa intram in sesiune extraordinara si iulie si august. Nu cred ca e oportun sa depunem o motiune de cenzura pe perioada starii de alerta”, a declarat Ciolacu. El a adaugat ca are discutii cu ALDE si Pro Romania pentru a trece o motiune de cenzura... detalii aici.

„Nu putem vorbi terminarea primului val. După ce vom fi siguri că s-au respectat aceste reguli şi vom avea un număr mai mic de cazuri, atât cazuri noi, cât şi cazuri în terapie, putem spune că am gestionat o primă etapă, sau un prim val".

Tătaru a spus că vârful acestui prim val a fost atins. „Când am început să gestionăm acest prim val previzionam 10-12.000 de îmbolnăviri, în condiţiile sărbătorilor pascale sau a zilelor libere de 1 mai, momente greu de gestionat. Am trecut de vârful de 15.000. Suntem într-o scădere a numărului de cazuri active, de la o zi la alta", a adăugat oficialul... mai multe aici.

"În luna aprilie, în plină criză suprapusă, şi economică şi de sănătate, am reuşit să încasăm mai mult la buget decât s-a încasat anul trecut. Luna mai nu o să arate foarte bine, intrăm acum în perioada aceasta - aprilie şi mai sunt două luni de foc, dar trebuie să repornim economia şi să relaxăm şi mai mult politica fiscală şi politica monetară, pentru că ne trebuie un iunie puternic ca să putem să evităm orice scădere anul acesta", a afirmat Florin Cîţu.Încasările bugetare în luna mai nu vor arăta foarte bine, astfel că politicile fiscală şi monetară trebuie relaxate şi mai mult, pentru ca încasările din iunie să fie foarte bune, ... citeste  mai multe aici.

Florin Cîțu a subliniat că în luna aprilie încasările la buget au fost mai mari cu aproximativ un miliard de lei faţă de aceeași perioadă a anului trecut,„în condițiile în care în 2019 România nu se confrunta cu o situație de criză”.  Întreaga economie se va stabiliza până în iulie, a apreciat Cîțu într-o intervenție la Digi24. 

„Am returnat în economie prin rambursări de TVA 6 miliarde de lei în două luni. Am decontat concedii medicale în medie de 400 de milioane de lei în martie şi aprilie. Până am venit noi la guvernare erau şi de 50 de milioane de lei. Am dat banii companiilor înapoi, banii lor de drept, iar companiile au răspuns, au plătit la rândul lor alte facturi şi acei bani s-au întors către buget”, a explicat Cîţu.„Avem acum IMM Invest, urmează şi fratele mai mare al lui IMM Invest, prin Eximbank, pentru companii mari şi vor urma şi alte produse. Să comparăm cu celelalte proiecte implementate în România în ultimii trei ani de zile când doi trei ani la rând stăteau companiile respective şi nu primeau banii de la stat. Aici vorbim de câteva zile. Start-up Nation, un program implementat de socialişti în ultimii ani. Când am venit la guvernare, în noiembrie, erau în buget 50 milioane de lei pentru Start-up Nation, iar facturile pentru 2017, 2018 şi 2019 erau de aproape un miliard 500 de milioane de lei. A trebuit să punem bani în buget, la rectificarea bugetară, a crescut deficitul bugetar, dar trebuia să plătim acele facturi. Oamenii luaseră împrumuturi de la bănci ca să-şi finanţeze afacerea pe promisiunea că o să fie plătiţi de la stat. Noi nu facem aşa. A durat câteva zile şi companiile veţi vedea că îşi primesc banii. Eu spun că IMM Invest este un program de succes şi dacă merge la fel de bine pe cât ne aşteptam că merge suntem pregătiţi să creştem plafonul mai sus de 15 miliarde de lei ca tot mai multe companii din România să aibă acces la acest produs”, a spus Cîțu.

„Probabil în a doua etapă de relaxare, să vedem ce se întâmplă după două săptămâni în această stare de alertă, epidemiologii vor analiza, şi voi da un răspuns şi cu privire la transportul cu microbuze”, a spus Vela prin intermediul unui mesaj video postat pe pagina sa de Facebook.

Legat de nelămuririle privind declarația pe proprie răspundere pentru deplasările în afara localităților de domiciliu, acestea vor putea fi completate cu specificația „pentru nevoi speciale”.

„Declaratia va fi completată inclusiv cu aceste motive de deplasare. Vă veți putea deplasa pentru nevoie personale și pentru nevoile animalelor de companie, daca produsele căutate nu se gasesc pe raza localității de domiciliu”, a spus Vela... citeste mai multe aici.

Legea inițiată de PSD prevede:

- plafonarea prețurilor asupra acelor produse care au legătură cu starea de urgență, respectiv medicamente OTC incluse în protocolul de tratament al infecției cu virusul SARS-Cov-2 (dispozitivele medicale de protecție, materiale sanitare, precum și unele suplimente alimentare), stabilindu-se la prețul de producție/import un adaos comercial pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia;

- plafonarea prețurilor la raft ale alimentelor care fac parte din coșul minim de consum lunar, stabilindu-se la prețurile de livrare ale producătorului un adaos pe lanțul de distribuție și vânzare cu amănuntul de maximum 10% pe toată perioada stării de urgență și pe o perioadă de cel mult 90 de zile de la data încetării acesteia.

Adoptată de Senat, legea mai trebuie votată de Camera Deputaților ca să ajungă spre promulgare la Președintele României.

Guvernul spune însă că plafonarea prețurilor de către Parlament ar reprezenta o încălcare a Constituției.

„II.Observații

1. Legea concurenței nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede, la art. 4 alin. (3), că: „Pentru sectoare economice determinate şi în împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri”. De asemenea, potrivit alin. (4) al aceluiași articol: ,,Intervenţia Guvernului în situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3) se face cu avizul Consiliului Concurenţei”.

Astfel, potrivit prevederilor anterior citate, competenţa de a dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora, în situaţii de criză ori dezechilibru major între cerere și ofertă, revine Guvernului. În acord cu dispoziţiile sus-menţionate, astfel de măsuri se dispun prin acte de nivel secundar, respectiv prin hotărâri de Guvern.

În considerarea celor anterior expuse, apreciem că adoptarea prezentelor măsuri, prin lege, de către Parlament, ar constitui, implicit, o încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituția României, republicată, referitoare la principiul separației și echilibrul puterilor în stat. Astfel a statuat și instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, reținând, într-un caz similar, încălcarea competenței Guvernului de către Parlament: „înfiinţarea unei societăţi, precum cea de faţă, se dispune printr-un act de reglementare secundară, care se subsumează competenţei autorităţii administraţiei publice centrale.

Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare a actelor cu caracter infralegal, administrativ şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii. Din această perspectivă, Curtea reţine că actul normativ criticat este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, Parlamentul intrând în sfera de competenţă a autorităţii executive, singura autoritate publică cu atribuţii în organizarea executării legilor, prin adoptarea actelor cu caracter administrativ”

De asemenea, într-o altă decizie, Curtea a mai reţinut că „acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă. Or, o astfel de interpretare este contrară celor statuate de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi, prin urmare, în contradicţie cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, scrie Guvernul Ludovic Orban, într-un punct de vedere asupra legii.

Guvernul Orban susține că 171 de parlamentari PSD în frunte cu liderul formațiunii, Marcel Ciolacu, sunt pe cale să adopte o lege neconstituțională dacă plafonează prețul la alimente și medicamente, motivația Executivului fiind că o asemenea decizie o poate lua doar Guvernul.

"Un nou drum judeţean intră în modernizare

Am demarat lucrările pe DJ254, pe ruta Iveşti – Călmăţui – Griviţa. Este vorba de drumul care leagă DJ251de DN25. Vom moderniza de la zero aproape 16 km de pe acest drum.
Vor fi realizate lucrări ample de consolidare a fundaţiei drumului, se va lărgi partea carosabilă, vom interveni la două poduri şi nu mai puţin de 52 de podeţe, vom amenaja trotuare pe o lungime de 8,5 km şi se vor realiza peste 26 de km de şanţuri din beton. Primele lucrări vor fi realizate la ieşirea din localitatea Griviţa spre Călmăţui, în zona localităţii Iveşti şi de la intersecţia cu DJ 251 către localitatea Griviţa. Este un proiect cu fonduri europene, în valoare de aproape 34 de milioane de lei(340 miliarde lei vechi)", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Proiectul de modernizare este realizat de Consiliul Județean cu fonduri europene, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 1,42 miliarde de lei de la bănci, prin două emisiuni obligaţiuni de stat, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Astfel, Finanţele au atras 274 milioane de lei printr-o emisiune de obligaţiuni cu maturitate la 136 de luni, la un randament mediu de 4,77%, şi 1,15 miliarde de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont pe 12 luni, la un randament de 3,04%... continuarea aici.