Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care prevede creşterea la 22 de lei a alocaţiei de hrană pentru copiii din serviciile de zi publice, pentru copiii din sistemul de protecție specială.

„Mă bucur că azi Parlamentul României a adoptat majorarea la 22 de lei/zi a alocației de hrană pentru copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, o măsură cuprinsă în pachetul <<Sprijin pentru România>>.

De asemenea, salut faptul că s-a instituit obligația pentru serviciile sociale de a asigura sume de bani pentru unele nevoi personale, sprijin pentru integrare socială, transport, condiții adecvate de locuit, cheltuieli de întreținere, de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială, tot printr-un vot al parlamentarilor.

Aceste măsuri, prevăzute în pachetul <<Sprijin pentru România>>, au fost luate pentru a proteja populația vulnerabilă. 

Guvernul pe care îl conduc are o preocupare reală pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie și, de aceea, 40% din pachetul <<Sprijin pentru România>> merge înspre măsuri sociale”, a scris premierul Nicolae Ciucă, pe pagina de Facebook. 

Comisia de Agricultură a aprobat cu majoritate de voturi Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, anunță deputatul PSD Viorica Sandu.

„Prin acesta relațiile comerciale în lanțul de aprovizionare, dintre furnizorii- producatori agricoli sau procesatori și cumpărători sunt clar reglementate în privința: plății corespunzătoare și la timp a producției agricole și produselor alimentare; instituționalizării sistemelor de contracte și respectarea lor; eliminării practicilor comerciale și a produselor falsificate și substituite”, explică deputatul Viorica Sandu.

Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar va ajunge la vot, în Camera Deputaților.

„PSD este în actuala coaliție dintr-un motiv simplu: pentru a ajuta românii. Susținem și facem ce e mai bine pentru industria alimentară românească”,  a transmis deputatul de Galați, Viorica Sandu.

Premierul Nicoale Ciucă, liderul PNL, a anunțat că decizia formațiunii politice pe care o reprezintă a fost ca Florin Cîţu să rămână preşedinte al Senatului. 

„În discuţiile pe care le-am avut şi, practic, tot ceea ce a însemnat demersul la nivelul Partidului Naţional Liberal, decizia a fost ca Florin Cîţu să rămână preşedintele Senatului”, a declarat Ciucă.

Florin Cîțu și-a dat demisia din funcția de președinte al PNL, după mai multe presiuni din partea liderilor liberali și a organizațiilor județene. 

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 19 aprilie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliați, ai instituțiilor UE și NATO și ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

La discuții au mai participat Președintele Franței, Emmanuel Macron, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Prim-Ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Președintele Consiliului European, Charles Michel.

 Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor umanitare dramatice din Ucraina și al pregătirilor militare ale Federației Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situația de securitate și perspectivele de evoluție ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forțate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, și au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar și distrugerile masive ale zonelor locuite și ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curții Penale Internaționale de a investiga, a judeca și condamna pe cei responsabili pentru crimele comise.

De asemenea, liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, și au abordat măsurile ferme și coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru contracararea acțiunilor Rusiei.

În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a salutat continuarea, deosebit de oportună, a consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale.

Președintele României a condamnat cu fermitate crimele comise de trupele ruse împotriva civililor și continuarea bombardamentelor efectuate de armata rusă asupra țintelor civile.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. Președintele României a subliniat că la eforturile consistente în sprijinul Ucrainei se adaugă și cele privind facilitarea fluxului a peste 770.000 de cetățeni ucraineni de la frontieră și găzduirea refugiaților pe teritoriul țării noastre.

Președintele României a evidențiat, de asemenea, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului extraordinar al NATO din 24 martie 2022, în special crearea accelerată a Grupului de Luptă în România, ca prim pas în direcția echilibrării și a consolidării prezenței NATO pe Flancul Estic, pe termen lung.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat faptul că actuala situație gravă de securitate demonstrează, o dată în plus, necesitatea consolidării, de o manieră coerentă și unitară, a posturii de descurajare și apărare a NATO în regiune și a evocat deciziile privind transformarea și adaptarea pe termen lung a Alianței care trebuie să fie adoptate la Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie.  

Președintele României a subliniat în intervenția sa și necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în cazul unei eventuale noi crize energetice.

Președintele Klaus Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, subliniind, de asemenea, că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. Președintele României a evidențiat, totodată, că țara noastră a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că „toată strategia de dezvoltare energetică este gândită pentru trecere de la cărbune la gaz naturale”. 

„România are patru mine de cărbune – vorbesc de mine la adâncime, pentru că există mine şi există cariere – există patru mine de cărbune care sunt în funcţionare în momentul de faţă, două sunt în procedură de închidere, practic, după legislaţia actuală ele ar fi trebuit închise, noi suntem în discuţii cu Comisia Europeană să mai prelungim până în 2024 termenul de închidere.

Iar celelalte două avem asumat un phaze out (o oprire graduală a operaţiunilor – n.r.) cu sindicatele la un phase out naţional, 2030 plus încă doi ani. Aceste patru mine scot cărbune cât să funcţioneze două zile sau maxim trei zile pe săptămână centrala de la Proşeni. Deci nu există cărbune mai mult acolo, acolo lucrurile, dacă vorbim de mine, cât se poate scoate se arde în centrala de la Paroşeni, se produce energie electrică”, a declarat Virgil Popescu, la Realitatea Plus.  

Deputatul USR de Iași, Filip Havârneanu, a susținut un discurs incoerent în Parlament, despre vizita sa în localitatea ucraineană Bucea. Acesta a fost acuzat de mai mulți colegi că se află sub influenţa băuturilor alcoolice. În apărare sa, deputatul USR spune că era de fapt sub influența calmantelor. 

În discursul public susținut de la tribuna Parlamentului, deputatul USR de Iași, Filip Havârneanu, a vorbit lent, şi-a găsit cu greu cuvintele şi a gesticulat mult. 

După ce imaginile au devenit virale în spațiul public, stârnind revolta cetățenilor, deputatul Filip Havârneanu s-a apărat, afirmând că are anumite probleme medicale și era sub influența calmantelor. 

„Este adevărat că prestaţia mea de la pupitrul Parlamentului nu a fost cea mai bună, deşi înţeleg aşteptările pe care oamenii le au de la mine. Oboseala acumulată pe durata deplasării în Kiev, zilele în care nu m-am hrănit şi nu am dat corpului pauza de refacere şi-au spus cuvântul, într-o intervenţie pe care, e adevărat şi eu mi-o doream altfel. Medicamentele care mă ajută să nu clachez de durere fizică, dau şi ele de asemenea o stare de moleşeală şi somnolenţă, efecte pe care am crezut că pot să le ignor. Pe de altă parte, ceea ce am trăit, văzut şi simţit în oraşele masacrate m-a zguduit emoţional, nimeni nu este de piatră. Sunt momente în care, poţi să vii cu un discurs excelent şi totuşi, să nu îţi găseşti cuvintele.

Dincolo de funcţia pe care o am, sunt sincer, uman, cu bune şi cu rele, şi, probabil, o persoană care are tot dreptul să nu fie puternică în orice moment. Nu mi-am dorit niciodată să dezamăgesc zecile de mii de români care mă urmăresc, care m-au votat şi cred că o zi mai puţin bună la microfon, nu mă face un duşman al statului, ci un ales care are puterea şi bunul simţ să recunoască faptul că uneori nu îi ies perfect lucrurile”, a precizat Filip Hăvârneanu, pentru Ziarul de Iași.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că România nu este foarte afectată de lipsa surselor de energie și gaze, deoarece are potențial în ambele domenii. 

"Pentru asigurarea independenței energetice, în Coaliție am luat decizia să ne asumăm legea offshore. România nu e o țară care să fie foarte afectată de lipsa surselor de energie și gaze. Are potențial în ambele domenii.

Venim cu două componente, una e să ne înscriem în programele UE pentru a dezvolta noi surse de energie, avem ca obiectiv să dezvoltăm surse de energie regenerabilă.

În ce privește independența pe resursa de gaz față de Federația Rusă, am decis ca prin această lege să asigurăm stabilitate și predictibilitate legală mediului de afaceri în domeniu.

Există posibilitatea ca în scurt timp să începem investițiile în perimetrul Neptun Deep și să asigurăm exploatarea gazelor din Marea Neagră. Totodată, asigurăm exploatarea gazelor de pe teritoriul național de la mare adâncime, această investiție putând să asigure gaze începând cu anul 2024.

Din Marea Neagră avem posibilitatea să primim primele gaze la jumătatea acestui an, există deja o investiție făcută de Black Sea Oil and Gas, au semnat deja documentele de recepție, existând posibilitatea să putem să asigurăm un miliard de metri cubi de gaze anual prin această investiție, iar la sfârșitul lui 2026, începutul lui 2027 să avem primele gaze din perimetrul Neptun Deep", a declarat Nicolae Ciucă, într-un interviu la Radio România Actualități.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, anunță că Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență prin care devine operațional Sistemul Național Ro-e-Transport numit și „Radarul Mărfurilor”. 

„Este un sistem electronic de integrare și monitorizare a mijloacelor de transport marfă, Radarul Mărfurilor, și va monitoriza în timp real deplasarea bunurilor cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României. Aceasta măsură este un element cheie în strategia de reducere a evaziunii fiscale”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

România are „nevoie de rezultate si în această privință pentru că, din miliardele de lei pe care le vom scoate astfel la suprafață, vom sprijini nivelul de trai al românilor” (Ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu)

„Prin această măsură vor fi protejate firmele care își desfășoară activitatea în mod corect și își achită cinstit obligațiile fiscale către stat, iar sumele suplimentare provenite din colectarea cât mai eficientă a taxelor și impozitelor vor fi folosite pentru măsuri de sprijinire a companiilor românești”, a adăugat Sandu.

La inițiativa Președintelui Asociației Administratorilor de Piețe din România, Birț Teodor Ioan, în perioada 12-15 aprilie 2022 a avut loc întâlnirea tuturor actorilor principali din actul producției agricole și comercializării recoltelor din zona de centru-sud a Moldovei: producători, primarii localităților cât și administratorii piețelor agroalimentare care au adus în discuție problemele , provocările și așteptările lor pentru a identifica cele mai bune soluții .

Astfel, împreună cu domnul deputat Laurențiu Gâdei și invitați de primarul comunei Matca, Gheorghe Marin, deputatul Viorica Sandu a vizitat bazinul legumicol Matca din județul Galați.

 „Din poziția de fost director general al Administrației Piețelor Galați cunosc preocupările producătorilor agricoli, iar în calitate de parlamentar primele intrebări le-am adresat Ministrului Agriculturii de la acea vreme, pentru soluționarea problemelor ridicate de legumicultorii din județul Galați. Am avut apoi ocazia de a-i pune față în față pe aceștia cu actualul ministru PSD al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, un om dedicat activității sale, pentru că se impuneau măsuri legislative pentru valorificarea producției românești. Ca și gălățean cunosc foarte bine că nicăieri în lume nu există atâtea solarii ca în comuna Matca. În fiecare curte, oricât de mică ar fi ea există solarii.

 Nu există mătcaş care să nu fie legumicultor. „Meseria” asta se moşteneşte din tată în fiu și înmagazinează multă muncă. De fapt Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor și asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns şi prin pieţele de peste hotare”, a scris deputatul Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook.

 De la Primăria comunei Matca, oficialii s-au deplasat spre depozite și au vizitat serele legumicultorului Radu Săndel .

 Din discuția cu Florinel Ciocan, președintele Asociației Naționale a Tinerilor Producători de legume Matca, am căzut de acord că legumicultorii au nevoie de sprijin guvernamental, de implementarea de noi programe destinate culturilor legumicole, pentru a fi pregătiți în fața crizei alimentare ce se preconizează.

 În Piață agroalimentară Tecuci, împreună cu doamna director Valentina Kramer, am observat pulsul pieței și am remarcat atât dorința consumatorilor de a cumpăra produse românești , naturale cât și a producătorilor autohtoni de a-și valorifica producția pentru că vânzarea produselor și satisfacția cumpăratorilor reprezintă răsplata muncii lor”, a încheiat Viorica Sandu.