Emilia Nita

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a primit-o luni la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, comisar al CE. Şeful statului a reiterat obiectivul ţării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), pe baza evoluţiilor pozitive înregistrate de România.

„Președintele României a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, Președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Totodată, Președintele României a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Președintele Klaus Iohannis s-a referit la deciziile recente ale Consiliului European de acordare a statutului de candidat Ucrainei și Republicii Moldova și perspectivei europene pentru Georgia, accentuând necesitatea unui sprijin și a unui ghidaj corespunzător din partea Comisiei Europene pentru aceste state, în vederea îndeplinirii etapelor următoare.

Totodată, Președintele României s-a referit și la situația de securitate din regiune, pe fondul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, prezentând măsurile de sprijin ale României atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni.

Primăria Galați informează că, la următoarea ședință a Consiliului Local, se vor propune modificări în privința transportului public în comun. Astfel, se au în vedere suplimentări de capacități sau creșteri de frecvență pe unele trasee, dar și desființări de trasee ținând cont de suprapuneri sau de gradul de încărcare.

Astfel, propunerile vizează modificarea următoarelor trasee: 9 (scoaterea de pe strada Regiment 11 Siret); 15 (stabilirea turului și a returului pe str. Portului - str. Dogăriei - str. Al Moruzzi – Str. A. Ipatescu – Gara CFR fără a mai ajunge la INTFOR); 16 (scurtarea traseului până în Țilgina I/II fără a mai ajunge la Piața Centrală); 28 (stabilirea și a turului și a returului pe str. Ghe. Doja – str. Siderurgiștilor – str. A. Saligny – str. Basarabiei – Bulevardul G. Coșbuc – str. Bucovinei); 41 (stabilirea turului și a returului în intervalul orar 9.00 – 22.00 pe ruta Selgros, Centrul Delfinul și Auchan); 15N (prelungirea ultimei curse cu plecare de la Gara CFR de la ora 23.05 până în Micro 19).

Totodată, se propune desființarea traseelor 104, 12 și 29, având în vedere suprapunerea cu alte trasee, dar și gradul de încărcare.

Aceste modificări ar putea intra în vigoare chiar de la începutul lunii iulie, în urma votului consilierilor locali. 

„Facem apel în continuare către gălățeni să valideze biletele sau cardurilor de călătorie la fiecare urcare în mijloacele de transport. În funcție de gradul de încărcare, pe viitor ar mai putea apărea modificări”, a transmis Primăria Galați.

Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, adaptarea finanțărilor europene la nevoile actuale ale statelor membre, ca urmare a impactului generat de războiul din Ucraina, a crizelor prețurilor la energie și alimente și a modificărilor făcute recent la bugetul european, ce vizează sprijinirea statelor ce au preluat un număr semnificativ de refugiați.

“Crizele pe care le traversăm în prezent și volatilitatea mediului economic actual fac ca planurile de redresare și reziliență aprobate anul trecut să nu mai corespundă în totalitate nevoilor noastre de astăzi. Fie că vorbim de zona de agricultură sau de sănătate, educație sau energie, de pensii sau beneficii sociale, lista de priorități s-a schimbat semnificativ pentru multe dintre statele europene.

Este și cazul României, unde am avut un plan făcut pe repede înainte, cu multe carențe, alocări de milioane de euro pentru consultanță și ținte care afectează stabilitatea socială a țării. De aceea, este important ca regulamentul european să permită o flexibilitate mai mare, o optimizare în funcție de nevoile statelor membre, dar și o distribuție echitabilă a fondurilor între domeniile de investiții și zonele beneficiare.

Nu în ultimul rând, am militat mereu pentru o alocare semnificativă de fonduri pentru educație și formarea continuă și am fost autorul amendamentului prin care Parlamentul European solicită minim 10% din fonduri pentru acest domeniu. Mă bucur să constat că majoritatea statelor membre au respectat recomandarea noastră și că această propunere este preluată și în acest raport” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, în intervenția sa despre planurile de redresare și reziliență, susținută în plenul legislativului european.

Reprezentantul României în Parlamentul European a contribuit, de altfel, în calitate de raportor alternativ al grupului social-democrat din legislativul european, la procesul ce a dus la modificarea bugetului european astfel încât acesta să includă sume suplimentare pentru statele aflate la frontiera cu Ucraina.

“Am modificat bugetul european pe anul 2022 pentru a ne asigura că există suficienți bani pentru a face față acestor provocări legate de războiul din Ucraina. Fondurile vor acoperi o parte din cheltuielile și eforturile făcute de statele membre și vor ajuta la îmbunătățirea răspunsului european.

O atenție sporită va fi oferită statelor aflate la frontiera cu Ucraina, printre care și România, pentru a finanța, spre exemplu, hub-ul umanitar. Nu în ultimul rând, autoritățile locale și județene vor putea beneficia de resurse financiare suplimentare.

Cu toate acestea, ne trebuie un plan concret cu privire la viitoarele nevoi de finanțare și un sprijin financiar pentru efectele indirecte ale războiului din Ucraina, în mod special asupra statelor din regiune. Aproximativ 40% dintre cetățenii europeni cred că războiul le-a afectat nivelul de trai și își doresc ca Uniunea Europeană să intervină pentru a menține prețurile la energie și la alimente la un nivel acceptabil. Pentru a putea realiza aceste obiective este nevoie de noi resurse europene și de măsuri urgente” a susținut eurodeputatul român, Victor Negrescu, în plenul de la Bruxelles.

Europarlamentarul a solicitat de asemenea în intervenția sa din plen, în care a susținut conferirea statutului de țară-candidat pentru Republica Moldova, resurse financiare suplimentare pentru această țară, în contextul efectelor generate de războiul din Ucraina.

„Eurodeputații din toate grupurile politice, și în mod special cei din România, au spus foarte clar că Republica Moldova merită acest statut alături de Ucraina și, sperăm, Georgia. Dar parcursul spre aderarea la Uniunea Europeană nu va fi ușor. Vor fi necesare reforme, dar și resurse financiare europene.

Efectele economice și sociale ale războiului din Ucraina au afectat stabilitatea țării și au condus la o presiune foarte mare asupra populației. De aceea, angajamentele financiare ale Uniunii Europene și ale comunității internaționale trebuie să devină rapid realitate” a completat eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu.

Parlamentarii europeni din Comisia pentru Bugete au solicitat în mod repetat, în ultimele săptămâni, revizuirea cadrului financiar multianual și adaptarea finanțelor europene la nevoile actuale.

 Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane dolari studiile de proiectare în România a reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) este un pas esențial pentru domeniul nuclear civil românesc, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

„Anunțul președintelui SUA, Joe Biden, în cadrul Summit-ului G7, este o confirmare a solidității Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, care devine tot mai aprofundat și în dimensiunea sa dedicată cooperării energetice.  Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari etapa preliminară a studiilor de inginerie și proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR) din România este componentă esențială a dezvoltării programului nuclear civil național”, a transmis Ciucă. 

Potrivit premierului, alături de construirea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala Cernavodă, utilizarea noului tip de tehnologiei SMR va contribui la întărirea profilului energetic al României, în acord cu viziunea europeană de protejare a mediului și cu țintele de decarbonizare asumate.

„Mai mult, dezvoltarea programului nuclear va impulsiona creșterea economică, atât prin revitalizarea lanțului de furnizori, cât și prin poziționarea României ca lider regional al acestei industrii.
Tehnologia reactoarelor modulare mici, dezvoltată de compania americană NuScale, respectă cele mai înalte standarde de siguranța nucleară. Acest factor este vital în contextul în care energia nucleară este pilon fundamental prin care putem obține  energie curată, la costuri accesibile pentru cetățenii români și pentru economia națională.

Încurajez industria nucleară românească și experții români să contribuie la dezvoltarea acestor etape preliminare, cu respectarea celor mai înalte standarde de siguranță  nucleară.
Producerea energiei nepoluante, ieftine și stabile reprezintă viitorul, iar prin tehnologia SMR, viitorul, este acum și în  România.
Guvernul va continua să susțină proiectele dezvoltate de Nuclearelectrica, de companiile energetice strategice Transgaz și Romgaz, care, alături de cele implementate de mediul privat, vor transforma

România într-un stat independent energetic, furnizor de securitate energetică la nivel regional. Valorificarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale din zona românească a Mării Negre, cele deblocate prin noua lege off-shore, investițiile în energie regenerabilă, cu finanțări disponibile din Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul pentru Modernizare, înseamnă stabilitate energetică pentru  cetățenii români și mediul economic național”, a completat premierul.

 

Primarul orașului Tecuci, Lucian Costin, a promis în campania electorală că va amenaja în Cernicari o piață pentru legumicultorii din Tecuci și comunele învecinate. Promisiunea nu a fost onorată, iar terenul pe care trebuia să se construiască o piață este acoperit cu gunoaie.

Primarul susține că proiectul este împiedicat de conducerea societății Piețe Prest Tec. În realitate, piața nouă din Cernicari este pe lista priorităților societății, doar că proiectul este blocat chiar de primar. Lucian Costin trebuie sa introducă bugetul la această societate, după care să se obțină certificatul de urbanism pentru ca societatea să înceapă noul proiect.

Reprezentanții comunității îl acuză pe primar că nu are activitate decât pe Facebook și îi cer acestuia să-și îndeplinească promisiunea privitoare la piața din cartierul Cernicari. De asemenea, ei solicită Poliției Locale să oprească comerțul ilegal și să-i ducă pe „comercianți” în Obor.

Apă Canal SA Galați va opri din nou, marți dimineață, Stația de pompare Filești, care alimentează cu apă potabilă aproape jumătate din consumatorii din municipiul Galați.

Stația va fi oprită începând de marți, 28 iunie, ora 8.00, până miercuri, 29 iunie, ora 8.00.

În intervalul orar respectiv, alimentarea cu apă potabilă va fi sistată pentru consumatorii arondați Stației de Repompare Filești (blocuri, abonați casnici, agenți economici, instituții) din arealul cuprins între: str. Gh. Doja, bd. George Coșbuc, str. Drumul Viilor, str. N. Mantu, str. Drumul de Centură, Sat Filești, Calea Smârdan, respectiv următoarele cartiere, cu străzile adiacente: Aurel Vlaicu, Siderurgiștilor Vest, Micro 14 (inclusiv Viaduct), I.C. Frimu, cartier Filești, Sat Filești, Micro 38, Micro 39A, Micro 39B, Micro 39C, Micro 40, Micro 13B.

În același interval orar, se va furniza apă cu presiune redusă în zona  arondată Rezervorului Traian (blocuri, abonați casnici, agenți economici, instituții): str. Domnească (Basarabiei - Parc CFR), str. T. Vladimirescu și Aleile CFR, str. Lacului, str. Brateș, str. Științei, str. Ep. Melchisedec Ștefănescu (M. Bravu - Grădina Veche), str. M. Bravu (V. Alecsandri - Basarabiei), str. V. Alecsandri (M. Bravu - Carnabel), str. Cezar (Domnească - Grădina Veche), Grădina Veche, Basarabiei (M. Bravu - Grădina Veche), str. R. Negru (T. Vladimirescu - Științei), str. E. Doamna (Științei - Grădina Veche), str. Afinului.

Pentru situații deosebite, Apă Canal SA va pune la dispoziție cisterne cu apă. Acestea sunt amplasate în:

- Micro 39C (bloc A1 – parcare),

- Micro 40 (str. Av. M.Zorileanu, zona bloc I2 – Școala 30),

- Biserica Sf. Mina (str. Tecuci).

În situații speciale se poate solicita cisterna mobilă. Cererile pot fi făcute la dispeceratul Apă Canal, la numerele de telefon 0236 463 294 și 0236 473 380 int.133.

Apă Canal SA îi roagă pe abonații afectaţi de această oprire să-și asigure rezerva necesară de apă pentru consum şi uz casnic în perioada întreruperii furnizării apei.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că guvernul a decis să compenseze câte 50 de bani din prețul fiecărui litru de combustibil de carburant la pompă. Măsura se va aplica timp de trei luni și e valabilă pentru toți consumatorii, nu doar pentru transportatori.

„Am identificat o soluție de compensare în sumă fixă de 50 de bani aplicată direct la pompă. Aplicăm această decizie, o măsură ce a fost adoptată și de alte țări. Implică atât responsabiltatea guvernului, cât și a companiilor din industria petrolieră

Jumătate din reducere va fi decontată de stat printr-un mecanism impemtnat între distribuitori și ministerele de resort. Mecanismul va fi asigurat pentru 3 luni. Compensarea va fi evidențiată pe fiecare bon fiscal. Valoarea pachetului va fi de 2 miliarde lei, jumătate urmând a fi asigurați de la bugetul de stat. Păstrăm ținta de investiții de 7% din PIB”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

A fost demarate procedurile de achiziție publică pentru întocmirea tuturor expertizelor tehnice, analizelor și studiilor, inclusiv a studiului de fezabilitate, necesare pentru construirea unui aeroport internațional la Galați. Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 „Această investiție va ajuta foarte mult la dezvoltarea întregii regiuni. Mai mult, de aeroport vor beneficia cei care locuiesc în zona Galați-Brăila, Vrancea și în localitățile de frontieră din Republica Moldova.

 Aeroportul va avea dublă funcțiune, de călători și de transport mărfuri (cargo). De asemenea, se dorește construirea unei piste de 4000 de metri, pe care să poată ateriza orice tip de aeronavă.

Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Județean Galați lucrează împreună cu Consiliul Județean Brăila în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est și Sud”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Europarlamentarul Dacian Cioloș susține că decizia ca Ucraina și Republica Moldova să devină candidate la aderarea la UE drept ”o victorie uriașă”.

„Republica Moldova este oficial candidată la aderarea europeană. Este o victorie uriașă pe care istoria dramatică a acestei regiuni o cere. Prin oferirea acestui statut Moldovei si Ucrainei, Consiliul European face un act de dreptate început acum două decenii, cu aderarea celorlalte state est-europene”, a afirmat Cioloș.
 
Europarlamentarul spune că la fel de remarcabilă este și prestația politică a liderilor de la Chișinău, care în mai puțin de doi ani au schimbat complet traseul și imaginea acestei țări.
 
„Felicitări Maiei Sandu și întregii echipe guvernamentale și parlamentare pentru munca depusă. Ca români, înțelegem perfect ce înseamnă să devii european. Ca români, avem nevoie de Moldova în Uniunea Europeană. Ca români, ne bucurăm mult de acordarea acestui statut special Moldovei”, a scris Dacian Cioloș, pe Facebook. 
 

Adrian Chesnoiu a transmis joi, 23 iunie, un comunicat de presă prin care anunță că demisionează din funcția de ministru al Agriculturii după ce DNA a cerut ridicarea imunității pentru un dosar legat de trucarea unui concurs de angajare.

„NU am săvârșit nicio faptă de natură penală sau de corupție și mi-am desfășurat mereu cu integritate și cu dedicare activitatea mea executivă! În urma apariției în spațiul public a unor suspiciuni cu privire la activitatea mea ministerială, am luat următoarele decizii: Le solicit tuturor deputaților din toate partidele vot pentru ridicarea imunității parlamentare, deoarece eu consider că suntem cu toții egali în fața legii și vreau să am posibilitatea de a elimina orice potențială suspiciune! Mă retrag din funcția de ministru – nu vreau să planeze nicio suspiciune asupra activității mele guvernamentale.

De asemenea, mă autosuspend din Partidul Social Democrat! Vă mulțumesc tuturor celor care aveți încredere în mine, în nevinovăția mea și în toate lucrurile bune pe care le-am făcut! Doamne ajută!”, a scris Chesnoiu.