18 noi stații pentru reîncărcarea mașinilor electrice vor fi montate în Constanța și Mamaia. Este vorba despre un proiect al Primăriei constănțene derulat cu fonduri de la Administrația Fondului pentru Mediu.
Stațiile electrice vor fi montate în mai multe zone din oraș și din stațiune. Fiecare stație este formată din două puncte de reîncărcare (unul de curent continuu cu o putere de 50 kW și altul de curent alternativ cu o putere de 22 kW). Valoarea totală a proiectului este de 4.414.727,55 lei (TVA inclus), din care valoarea cheltuielilor eligibile este de 3.839.573,41 lei.

„Primăria Municipiului Constanța implementează proiectul Staţii de reîncărcare pentru vehicule electrice ȋn Municipiul Constanţa. Proiectul este finanțat de către Administrația Fondului pentru Mediu București, prin intermediul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de vedere energetic”, a anunțat Primăria Constanța.

Cele 18 stații pentru reîncărcarea mașinilor electrice vor putea putea fi folosite de șoferi în perioada următoare, promite municipalitatea.

Potrivit Primăriei Constanța, stațiile sunt amplasate pe principalele artere de circulație și în stațiunea Mamaia, după cum urmează:
- cartier Poarta 6(strada Brizei, lângă Piața Roșie);
- cartier km 4-5(strada Progresului, lângă Şcoala 33);
- Șoseaua Industrială nr. 7 (fostul Liceu Vasile Pârvan);
- bulevardul 1 Decembrie 1918 (zona BCR Gară);
- aleea Daliei (zona Casa de Cultură Constanța);
- Portul Tomis (loc de joacă);
- Poarta 1 (parcare publică);
- Parcare strada Traian (lângă Tribunalul Constanța);
- strada Răscoalei 1907(în apropierea intersecţiei cu bulevardul Ferdinand);
- Sala Sporturilor;
- Parcare Spitalul Județean Constanța (strada Nicolae Iorga);
- Supermarket Mega Image (Tomis III);
- aleea Stadionului (la intersecţie cu strada Badea Cârțan, vi-a-vis de SPIT);
- Faleza Nord (strada Pescarilor);
- Pavilion Expozițional ( bulevardul Mamaia);
- Parcare Aqua Magic;
- Parcare Albatros;
- aleea Megara (zona Mamaia Nord)

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dezmințit informațiile potrivit cărora Casa Națională de Asigurări de Sănătate se va desființa. Eu nu am auzit așa ceva, a spus Rafila, comentând o declarație a premierului Marcel Ciolacu.

Ministrul a anunțat că nu se dorește desființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și a dezvăluit că specialiștii ministerului lucrează la mai multe variante de restructurarea a instituției. Este analizat și modelul din Israel cu mai multe case de asigurări deținute de stat.

„Eu nu am auzit niciun moment despre desființarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Trebuie să vorbim despre decontarea serviciilor și opinia mea este că întotdeauna concurența este binevenită. În Israel sunt patru case de asigurări de sănătate, poate duce la îmbunătățirea serviciilor. Vorbim despre chestiuni de principiu... Noi avem pregătite diverse variante. Este o decizie care necesită multe acte normative... Este un drum, nu este o decizie”, a precizat Alexandru Rafila.

Solicitarea privind restructurarea sistemului medical a fost făcută de Premierul Marcel Ciolacu a solicitat în ședință de Guvern restructurarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Premierul Marcel Ciolacu salută intrarea în faza de dezvoltare a celui mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, Neptun Deep.

Planul de dezvoltare a zăcămintelor Domino şi Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep a fost confirmat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro, în această etapă de dezvoltare a Proiectului, care va genera o producție de circa 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Primele cantități de gaze din Marea Neagră ar urma să fie extrase în anul 2027.

”Acest proiect strategic pentru România va contribui la securitatea energetică țării. România va deveni astfel cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Administrația Grădina Zoologică București organizează duminică, 6 august, cu ocazia Zilei Internaționale a Grădinilor Zoologice și Parcurilor și Zilei Internaționale a Leilor, o serie de jocuri și activități relaxante și distractive, dedicate minunatei lumi a animalelor sălbatice.

 „Publicul, cu mic, cu mare, părinți, bunici și copii – este așteptat la Grădina Zoologică din București, unde, în intervalul orar 9.30-12.30, se va porni într-o aventură colorată, cu desene pe asfalt, hand-painting, întreceri de îndemânare, agilitate și talent”, a transmis Primăria Capitalei, pe Facebook.

 La sfârșitul evenimentului, toți participanții sunt chemați să cânte „La Mulți Ani!” leilor.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a criticat guvernările de dreapta susținând că acestea sunt responsabile pentru deficitul bugetar uriaș cu care se confruntă România în prezent. Reprezentantul PSD mai spune că reducerea cheltuielilor bugetare este necesară pentru a plăti datoriile făcute de ultimele trei guverne.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a transmis pe Facebook faptul că 60% din banii împrumutați astăzi de România sunt folosiți pentru a acoperi datoriile făcute de fostele guvernări.
„De ce este nevoie acum de consolidare fiscală? Voi fi direct: pentru că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta”, a scris Grindeanu pe Facebook.

Grindeanu mai susține că în 2020 deficitul bugetar a ajuns la un record de 9,2% din PIB și s-a menținut la un nivel record în UE și în anul 2021: 7,1% din PIB.

„Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban și Cîțu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat”, a arătat Grindeanu.

Ministrul Transporturilor mai susține că România are nevoie de consolidare fiscală. 

„O să vă întrebați din nou de ce este nevoie acum de consolidare fiscală, după 3 premieri de dreapta? Pentru că România este în Procedură de Deficit bugetar excesiv din cauza guvernărilor lor. Pentru ca România are o problema gravă a veniturilor bugetare. Veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, cu 15 puncte procentuale sub media UE (42% din PIB). Pentru că România va fi sancționată cu amendă de 0,5% din PIB, dacă nu demonstrează că reduce deficitul bugetar. Pentru că România riscă să piardă fonduri europene și fonduri din PNRR. Pentru că România va deveni necredibilă pe piețele financiare, iar costurile la care ne împrumutăm vor crește, iar datoria României devine din ce în ce mai greu de plătit”, a concis Sorin Grindeanu.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme și instrumente financiare europene. Prin PNRR (2021- 2026), România beneficiază de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport (2021- 2027) de 4,6 miliarde de euro, prin CEF de 1,2 miliarde de euro.

Ministrul Bogdan Ivan a anunțat joi, 3 august, că în urma investiției peste 3 milioane de români vor avea acces la servicii publice electronice și cel puțin 30 de instituții ale statului vor adopta tehnologii avansate și vor putea comunica sigur date între ele.

Ministrul a explicat că administrația publică trece printr-un proces amplu de digitalizare cu scopul final de a pune cetățeanul la un click distanță de serviciile administrative. El a enumerat investițiile majore care urmează:
-Digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și/sau firmelor - 334 milioane €.
-Creșterea nivelului de interoperabilitate al sistemelor informatice din administrația publică - 33 milioane €.
-Dezvoltarea de platforme informatice alimentate cu datele generate de administrația publică - 26 milioane €.
-Dezvoltarea de produse și procese digitale pentru administrația publică folosind tehnologii avansate - 60 milioane €.
-Tehnologii avansate de Securitate cibernetică - 60 milioane €

Bogdan Ivan a mai dezvăluit că împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Autoritatea pentru Digitalizarea României a fost lansat un apel prin care sunt puse în consultare publică Ghidurile solicitanților.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, E.S. Kathleen Kavalec.

Discuțiile au vizat identificarea de noi modalități de întărire și aprofundare a Parteneriatului Strategic bilateral și, în special, a dimensiunii economice a acestuia. De asemenea, au urmărit realizarea unui schimb de opinii în privința actualei situații de securitate în regiunea Mării Negre.

Au fost discutate aspecte care țin de securitatea României, șeful Executivului transmițând mulțumiri Statelor Unite ale Americii pentru sprijinul ferm acordat țării noastre. Totodată, cei doi oficiali au condamnat categoric recentele atacuri ale Rusiei împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre, Ismail și Reni.

De asemenea, premierul Marcel Ciolacu a transmis aprecieri pentru adoptarea de către Senatul Statelor Unite ale Americii, la 27 iulie 2023, a legii privind autorizarea bugetului apărării SUA (National Defense Authorization Act/NDAA), care include și proiectul de lege Black Sea Security Act.

Nu în ultimul rând, în contextul desfășurării Forumului Economic al Inițiativei celor Trei Mări, la București, în data de 7 septembrie 2023, prim-ministrul Marcel Ciolacu a transmis ambasadorului SUA interesul părții române pentru o prezență americană solidă, atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul investitorilor și companiilor private. Implicarea SUA este esențială pentru atingerea obiectivelor Inițiativei celor Trei Mări în actualul mediu strategic, a subliniat șeful Executivului.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri, 2 august, că Guvernul a pregătit un pachet cu 50 de măsuri pentru a reforma sistemul bugetar. Acestea au scopul de a reduce drastic toate cheltuielile pe care le fac instituțiile statului.

Pachetul de măsuri promovează reducerea posturilor din organigrama bugetară. „A venit timpul ca persoanele care merg la serviciu ca să joace Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci”, a spus Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul spune că astfel va fi realizată prima reformă reală a sistemului bugetar.

„Sunt peste 50 de măsuri, au fost discutate și în cadrul coaliției. Vorbim în primul rând de prima reformă reală în ceea ce privește sistemul bugetar, este pentru prima oară când un Guvern al României își asuma o astfel de abordare”, a explicat șeful Guvernului.

Premierul a mai spus că România nu se confruntă cu o criză economică și a dat asigurări că țara nu se va confrunta cu blocarea fondurilor europene. Pachetul de măsuri urmează să fie aprobat de Guvern și va intra în vigoare în acest an.

Președintele Klaus Iohannis susține că atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii civile de pe Dunăre, în apropierea României, sunt inacceptabile.

„Atacurile continue ale Rusiei împotriva infrastructurii civile de pe Dunăre, în apropierea României, sunt inacceptabile. Acestea sunt crime de război şi continuă să afecteze capacitatea Ucrainei de a-şi trimite produsele alimentare către cei care au nevoie, în lume”, a transmis șeful statului, pe Facebook.

Un atac rusesc a avut loc azi noapte, în portul ucrainean Ismail, la doar câțiva kilometri de România.

„Atacul nocturn al dronelor Shahed-136 eliberate din Marea Azov prin Marea Neagră a fost vizat în regiunea Odesa de sud. Scopul evident al inamicului au fost obiectele infrastructurii portuare și industriale din regiune”, a anunțat pe Facebook, Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj în ziua în care se comemorează Holocaustul împotriva romilor – Samudaripen. Sper ca amintirea unui asemenea eșec al umanității să împiedice repetarea lui, a spus șeful Guvernului.

Este o pagină neagră din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie în mesajul premierului român.

„Datorită unor oameni inimoși care s-au aliat pentru a documenta și pentru a scoate la iveală crimele împotriva acestei comunități și suferințele îndurate în timpul regimului nazist, știm că peste 500.000 de romi din Europa și-au pierdut viața atunci, în lagăre de muncă forțată, de exterminare sau în timpul deportărilor. Din 25.000 de romi din România deportați în Transnistria, 11.000 au fost răpuși de tifos, de foame și de frig. Au rămas mii de copii orfani, au rămas vieți marcate pentru totdeauna și destine frânte”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul român a vorbit despre viitor și despre poziția Guvernului României.

„Avem datoria de a ne asigura că fiecare nouă generație cunoaște și păstrează viu adevărul, oricât de dureros, pentru împăcarea cu sine și reconciliere. Reafirm angajamentul Guvernului României pentru continuarea eforturilor de combatere a xenofobiei, discriminării și a discursului instigator la ură, de păstrare a memoriei trecutului, de susținere și protejare a supraviețuitorilor, de promovare a educației și cercetării despre această pagină sumbră a istoriei. În această zi atât de importantă, transmit comunității rome din România și de pretutindeni toată compasiunea mea pentru suferința și pierderile prin care a trecut, omagiez memoria victimelor Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen și sper ca amintirea unui asemenea eșec al umanității și omeniei să împiedice repetarea lui vreodată”, a precizat Marcel Ciolacu.

Sute de mii de romi și-au pierdut viața în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.