Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că pacienții infectați cu COVID-19 asimptomatici pot fi externați la cerere, în condiţiile în care şi medicul, şi pacientul îşi asumă acea externare. În cazul în care, ulterior, se va dovedi că au îmbolnăvit alte persoane, aceștia vor răspunde în fața legii. 

„Evaluarea unui pacient se face de către medicul curant care are o asumare a externării. Se poate face externare la cerere, dacă și medicul consideră asta. Recomandarea de izolare trebuie să existe. Dacă pacientul își asumă externarea știindu-se pozitiv, iar ulterior o anchetă epidemiologice îl implică  intră sub incidența articolului penal de zădărnicire a combaterii bolilor”, a declarat Nelu Tătaru.

Dacă se va dovedi, în urma unei anchete epidemiologice, că sunt responsabili de infectarea altor persoane, pacienții asimptomatici care vor să iasă pe propria răspundere din spital vor răspunde în fața legii, în temeiul articolului pentru zădărnicirea combaterii bolilor. 

„Atât timp cât vor respecta izolarea la domiciliu spunem că își poate asuma acea externare, dar, în condițiile în care nu respectă, pune în pericol pe cei din jur, familie sau nu. (…)Dacă pacientul se știe infectat și în urma unei anchete epidemiologice se află că sunt responsabili de infectarea altor persoane, intră sub incidența articolului penal de zădărnicire a combaterii bolilor”, a spus ministrul Sănătății.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, îi ironizează pe guvernanți deoarece nu s-au ținut de promisiune și nu au livrat populației măști de protecție. De asemenea, Tăriceanu îi acuză pe liberali că au făcut un aranjament, astfel încât măștile promise categoriilor defavorizate să nu fie acordate.

Călin Popescu Tăriceanu estimează că măștile vor fi împărțite populației la finalul pandemiei, eventual la începutul campaniei electorale.

„La modul cum se mișcă Guvernul Orban, măștile promise încă din luna mai vor ajunge la românii care au nevoie de ele după ce trece și starea de alertă, după ce trece și pandemia, dar, cel mai probabil, în timp pentru campania electorală”,a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.

Liderul ALDE nu are doar ironii, ci și acuzații extrem de grave. Tăriceanu susține că problemele apărute în timpul licitației pentru achiziția de măști au fost provocate chiar de guvernanții care vor să atribuie contractul unei firme prietene.

„Nici nu s-a terminat bine licitația măștilor pentru persoanele vulnerabile că ea s-a și blocat! L-am văzut cu toții pe Ludovic Orban care tuna și fulgera împotriva celor care au contestat licitația, o licitație care mirosea a aranjament încă de la început. Cunoscându-l pe Orban și cât de șmecher îi place să se dea, eu citesc în altă cheie contestația. Scopul acestei contestații este de a da timp companiei care a câștigat licitația să aducă cele 115 milioane de măști și să se încadreze în niște termene contractuale pe care altfel nu le-ar fi putut respecta”, a mai spus Tăriceanu.

Licitația la care se referă șeful ALDE este organizată de Ministerul Sănătății și vizează achiziționarea a 115 milioane de măști în valoare de 73,6 milioane lei, fără TVA. Contractul a fost câștigat de o firmă, dar procedura a fost blocată de o contestație depusă de o altă companie.

Daniel Moroșanu, prim vicepreședintele PNL Vrancea, a fost declarat respins la limba română, după ce nu a reușit să ia notă de trecere. Candidatul a depus contestație.

Potrivit presei locale, Daniel Moroșanu a luat nota 3.60 la teza la limba și literatura română. El va contesta rezultatul deoarece susține că are o lucrare de cel puțin 5, potrivit propriei evaluări. La Georgrafie a obținut nota 8.65, în timpă ce la istorie punctajul a fost 7.55

Daniel Moroșanu a absolvit liceul în urmă cu doi ani și s-a înscris la ediția din 2020 a Bacalaureatului. În 2018, liderul liberalilor vrânceni a absolvit cursurile la seral ale liceului din Vidra, localitatea sa natală. În anii 90 a mai terminat o școală profesională și ulterior a absolvit o şcoala de tehnicieni silvici.

Daniel Moroșanu este prim vicepreședintele PNL Vrancea. El ocupă această poziție din 2017 și conduce Departamentul de Politici Publice. În 2016, Moroșanu a candidat pentru poziția de primar al comunei vrâncene Vidra, dar a pierdut alegerile. 

Preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir, va depune o plângere penală la adresa ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Zamfir este nemulțumit de faptul că ministrul a refuzat să se prezinte la audierile comisiei pe care o conduce în baza legii răspunderii ministeriale. În replică, Cîțu spune că social democrații se ascund în spatele declarațiilor politice pentru a scăpa de închisoare.

Discuțiile au ieșit după ce ministrul Cîțu a refuzat să vină în Senat, așa cum i-au solicitat parlamentarii. Ultima dată, ministrul a fost chemat în fața comisiei parlamentare pentru a oferi explicații despre măsurile luate în timpul crizei. Deoarece nu a venit în Parlament, senatorul PSD, Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice, a anunțat că va formula o plângere penală în conformitate cu prevederile legii răspunderii ministeriale.

„Faptul că domnul Cîţu refuză în mod repetat şi nejustificat să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, să dea explicaţii în legătură cu gestionarea datoriei publice, la nivel personal vă spun, eu cred cu tărie că trebuie să punem capăt acestui lucru, înaintând o plângere penală la adresa ministrului Cîţu în baza legii răspunderii ministeriale. Refuzul de a se prezenta în faţa Comisiilor parlamentare (...) ne arată că domnul ministru Cîţu acţionează cu rea credinţă în favoarea unor prieteni politici şi în detrimentul bugetului statului român. Voi cere acordul celor două Comisii şi voi informa şi Biroul permanent şi cred că măsura firească este plângere penală pentru refuzul repetat de a se prezenta în Parlament", a declarat senatorul Daniel Zamfir.

Replica ministrului Florin Cîțu a venit prin intermediul televiziunii.

„Nimic din ce a spus PSD nu a fost adevărat. A fost o strategie a PSD de a speria oamenii, de a-i panica. Eu cred că dacă nu ar fi fost ascunși în spatele declarațiilor politice, jumătate din PSD era astăzi în pușcărie. Nu poți să te folosești și să panichezi o întreagă Românie doar pentru a câștiga tu politic”, a spus Florin Cîțu la Digi24.
Potrivit articolului 8 din Legea răspunderii ministeriale „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală următoarele fapte - refuzul nejustificat de a se prezenta Parlamentului sau comisiilor permanente ale acestuia informaţiile cerute de acestea, să se prezinte în faţa comisiilor."

Din cauza numărului mare de noi cazuri de coronavirus, următoarea etapă de relaxare care ar fi urmat să includă și posibila deschidere a restaurantelor ar putea fi amânată. Premierul Ludovic Orban a anunțat că miercuri va avea loc o ședință în care a convocat toate structurile din Guvern, pentru a analiza planul de măsuri și pentru a le da dispoziție să amplifice controalele.

 „Evoluția în ultimele 10 zile e o evoluție care ne face să fim foarte precauți în măsuri ulterioare de relaxare. Planul de relaxare pe care l-am pus la punct este un plan de relaxare în etape, din 15 în 15 zile și e necesară o evaluare pentru a vedea cum s-au desfășurat lucrurile”, a declarat Orban.

Conform Digi 24, specialiștii reuniți luni dimineață în ședința grupului tehnic pentru COVID, au decis să nu introducă noi măsuri de relaxare de la 1 iulie.

Ludovic Orban a anunțat că miercuri va avea loc o ședință în care a convocat toate structurile din Guvern, pentru a analiza planul de măsuri și pentru a le da dispoziție să amplifice controalele.

„Miercuri voi convoca toți miniștrii și toate instituțiile care au atribuții de control de la MAI până la MS, ANPC, ANSVSA pentru a face o analiză a planului de măsuri pentru a asigura respectarea regulilor. (...) Le voi da un semnal de mobilizare la maxim pentru că este în interesul cetățenilor. (...) Prezență pe teren și mobilizare maximă a tuturor instituțiilor cu atribuți de control pentru a-i îndemna pe cetățeni să respecte regulile”, a declarat Orban.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susține că PNL vrea să amâne alegerile locale din septembrie. Șeful PSD consideră că liberalii au un scor prost în sondajele pre-electorale și nu sunt interesați de participarea la un scrutin. De aceea, guvernanții doresc să prelungească starea de alertă ceea ce ar duce la amânarea alegerilor pentru primării și consilii județene, precizează Marcel Ciolacu.

Duminică seara, în direct din studioul România TV, Marcel Ciolacu a anunțat că Parlamentul va lucra toată vara. Printre altele parlamentarii vor aproba legea privind alegerile locale la 27 septembrie. Totuși, liderul PSD nu este convins că Guvernul va respecta data stabilită și va încerca să amâne momentul organizării scrutinului.

„Legea pe care o introducem în Parlament, discutată, este pentru 27 septembrie. Din punctul meu de vedere, sunt ferm convins că guvernul va face tot ce ţine de el să nu aibă loc alegeri, să fugă de acest vot. PNL nu este interesat să facă nici un fel de alegeri în acest moment, pentru că cifrele le arată că nu este bine. Categoric, dacă se va prelungi starea de alertă, nu vom mai avea alegeri şi atunci înseamnă că am avut dreptate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Alegerile locale ar putea fi amânate în cazul prelungirii stări de alertă deoarece în această situație nu pot fi făcute pregătiri electorale și campanie. Starea de alertă expiră la jumătatea lunii iulie.

„Dragi gălăţeni,

Astăzi se împlinesc patru ani de când sunt #angajat la #judeţ. Pe 27 iunie 2016, am fost învestit preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi.

Este o mare #onoare şi o responsabilitate uriaşă să reprezint interesele dumneavoastră şi să arătăm că, împreună, cu multă muncă, ambiţie şi seriozitate, şi noi, gălăţenii, putem construi și realiza investiții importante în beneficiul comunității.

Acum, după patru ani, putem spune că, la Galaţi, Consiliul Judeţean are #investiţii de aproape 1,5 miliarde de lei, din care peste 1,1 miliarde de lei sunt fonduri europene.

Nu am ratat nicio axă de finanţare şi am investit cu prioritate în sănătate, infrastructură rutieră, cultură, mediu şi agrement. Investim în Galați, pentru cetățeni, și creăm locuri de muncă prin proiectele noastre.

Investim peste 300 de milioane de lei pentru sănătatea gălăţenilor, pentru condiţii mai bune în spitale şi pentru tratamente moderne, la fel ca-n marile centre medicale din ţară. Avem deja unul dintre cele mai performante Centre de Tratare a Cancerului, dotat cu accelerator liniar de particule, facem tromboliză pentru cei care au suferit accidente vasculare cerebrale, lucrăm pentru a putea monta stenturi în caz de infarct miocardic, ne pregătim să deschidem un Centru de Excelenţă pentru Tratarea Cancerului de Piele, am inaugurat Centrul pentru Bolnavii cu Alzheimer, schimbăm faţa Spitalului Judeţean, modernizăm secţiile medicale, construim spital nou la Boli Infecţioase şi Găneşti. Sănătatea a fost, este şi va fi prioritatea mea!

Acum patru ani, mi-am propus modernizarea a cel puţin 150 de km de drum judeţean. Astăzi, am finalizat sau sunt în plin proces de modernizare aproape 350 de km de drum. Nu e vorba doar de asfaltare, ci de lucrări ample care includ şi consolidarea drumului, lărgirea părţii carosabile şi amenajarea de trotuare sau piste de bicicletă. Şi nu ne oprim aici. Lucrăm deja la noi investiţii pe drumurile judeţene şi, bineînțeles, la cel mai important proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani – modernizarea Drumului de Centură.

Nu am uitat niciun moment de rolul esențial pe care cultura îl are în comunitate. Iar Galaţiul are ce să arate şi cu ce să se laude din acest punct de vedere. În ultimii 30 de ani, în România nu s-a construit niciun muzeu de artă vizuală. Se întâmplă acum la Galaţi. Am finalizat mai mult de jumătate din ceea ce va fi cea mai modernă şi mai frumoasă casă a artelor vizuale din România. În plus, la Galaţi, construim o spectaculoasă seră de plante exotice şi ne pregătim să amenajăm un Parc de Aventură în Pădurea Gârboavele.

Tot la Galaţi, investim, în premieră naţională, în cel mai modern şi mai performant sistem de management al deşeurilor. Este un proiect unic în ţară, pentru care am semnat un contract de finanţare pe fonduri europene de peste 100 de milioane de euro.

Toate aceste investiţii arată că şi noi putem, că şi la Galaţi se pot face lucruri mari. Da, e adevărat că mai sunt multe de făcut, însă cred cu tărie că deja suntem martorii unei schimbări în bine. Da, este adevărat că uneori lucrurile nu ies chiar aşa cum ne-am dori, că mai sunt şi obstacole, însă nu am renunţat şi nu renunţăm până când rezultatele nu sunt cele pe care le aşteptăm cu toții.

Nimic din toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără munca echipei de la Consiliul Județean, fără implicarea și sprijinul consilierilor județeni și fără colaborarea partenerilor noștri – instituții publice, agenți economici și mass-media.

Închei prin a mulţumi tuturor gălăţenilor pentru încrederea acordată! Al dumneavoastră,

Costel Fotea.”

Sursa: pagina de Facebook Costel Fotea

Nicio surpriză privind data organizării alegerilor pentru Primării și Consilii Județene. Guvernul a decis că scrutinul va fi organizat pe 27 septembrie. Este așa cum și-au dorit parlamentarii care recent au prelungit mandatele aleșilor locali până în noiembrie.

Guvernul putea stabili data alegerilor în toamnă, în septembrie sau în octombrie. A ales data de 27 septembrie, așa cum și-au dorit cele mai multe partide parlamentare. Decizia a fost luată în ședința de joi a Guvernului și a fost anunțată de Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului.

„A fost adoptat proiectul de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, respectiv data de 27 septembrie 2020", a declarat Ionel Dancă, după ședința de Guvern de joi.

Alegerile locale au reprezentat un motiv de dispută între putere și opoziție. Parlamentarii PSD, Pro România și ALDE au reușit să obțină, în premieră, dreptul de a stabili data alegerilor. În urmă cu două săptămâni, ei au votat un proiect de lege care a prelungit mandatele aleșilor locali până la 1 noiembrie, ceea ce a obligat Guvernul să accepte ca data a alegerilor 27 septembrie.

Creștere alarmantă a noilor cazuri de COVID-19. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 460 cazuri, cele mai multe îmbolnăviri din ultimele trei luni. Bilanțul urcă astfel la 25.286.

Până astăzi, 25 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 25.286 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.906 au fost declarate vindecate și externate.

 De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 460 noi cazuri de îmbolnăvire.

Până astăzi, 1.565 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 24.06.2020 (10:00) – 25.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 10 decese (7 bărbați și 3 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Ialomița, Iași, București și Sibiu.

Dintre acestea, 1 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 3 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 deces la o persoană de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

 La ATI, în acest moment, sunt internați 199 de pacienți.

 Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.149 de persoane. Alte 72.658 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

 Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 663.558 de teste.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 463 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.040 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 393 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 140.175 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 24 iunie a.c., 75 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

996 de muncitori români care lucrează la abatorul de porci al firmei Tonnies din localitatea Rheda-Wiedenbrück (Germania) sunt infectați cu COVID-19. În abatorul respectiv lucrează în total 3969 de români, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

„În continuarea informațiilor referitoare la cazurile de infectare cu COVID-19 înregistrate în rândul lucrătorilor din cadrul unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück, Republica Federală Germania, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în conformitate cu datele transmise de către autoritățile locale, până la acest moment au fost confirmate 996 de cazuri pozitive în rândul lucrătorilor români. Tuturor persoanelor aflate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente și produse de igienă, fiind instituită și o linie telefonică dedicată acestora, cu informații disponibile și în limba română. De asemenea, în urma reuniunii celulei de criză institute la nivel de land, la care au participat și reprezentanți ai Consulatului general al României la Bonn și care a avut loc miercuri, 24 iunie, în vederea accelerării procesului de testare a tuturor angajaților companiei de prelucrare a cărnii, precum și a contacților acestora, se are în vedere suplimentarea centrelor de testare, astfel încât testarea tuturor angajaților să fie finalizată până la data de 3 iulie”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

Totodată, potrivit ultimelor cifre oficiale comunicate de către autoritățile locale, în cadrul companiei respective își desfășoară activitatea un număr de 3969 de cetățeni români.

În context, autoritățile locale au decis instituirea carantinei pe întreg teritoriul districtului Gutersloh până la data de 30 iunie 2020, urmând ca măsurile să fie ajustate în funcție de evoluția situației. De asemenea, începând de miercuri, 24 iunie, a fost instituită carantina și în districtul vecin Warendorf (Kreis Warendorf). În prezent, în acest district au fost confirmate 211 de cazuri de infecție cu COVID-19, majoritatea cazurilor vizând angajați ai companiei de procesare a cărnii din Rheda-Wiedenbrück.

Până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară din partea niciunuia dintre cetățenii români care își desfășoară activitatea în cadrul companiei respective.

Consulatul General al României la Bonn menține legătura cu autoritățile locale, reprezentanții companiei și cu cetățenii români și este pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile germane în contextul pandemiei de COVID-19.