Emilia Nita

Constantin Simirad, fostul primar al Iaşului, a murit din cauza COVID-19. El a fost internat pe 21 martie la Terapie intensivă la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, fiind diagnosticat cu Covid-19. Constantin Simirad avea 79 de ani și suferea de o boală la rinichi.

Constantin Simirad a fost primar al Iaşiului în perioada 1992-2003, fiind numit apoi ambasador al României în Cuba, timp de trei ani, până în 2006. În 2008, a candidat la şefia Consiliului Judeţean, funcţie câştigată pe listele PSD.

Constantin Simirad s-a născut la data de 13 mai 1941 în satul Coţuşca (judeţul Botoşani). 

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat că a început negocierile cu parlamentarii AUR şi cu cei independenţi pentru susţinerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului Cîţu.

„Am început negocierile cu ceilalţi parlamentari în ceea ce priveşte susţinerea unei moţiuni de cenzură. Am început cu formaţiunea AUR şi cu parlamentarii independenţi. Nu cred că minorităţile naţionale vor mai susţine acest guvern mult. Nu ştiu nici UDMR cât o să mai stea să facă parte dintr-un asemenea guvern. (...)Ei au problema lor. Prioritar nu e să guverneze. În acest moment, Guvernul României nu e un monolit. Sunt trei guverne în interiorul Guvernului României. PNL are drumului lui şi au congresul lor şi atunci domnul Orban cu domnul Cîţu au bătălia lor. Ei nu ies nici cu reforme, cu nimic din ce au promis. Problema majoră sunt scaunele lor. La USR PLUS au aceeaşi problemă, au congres. Nu au timp de guvernare. Ei îşi văd de campaniile lor din interiorul partidului. Cum să funcţioneze un astfel de guvern?", a declarat Ciolacu, la TVR.

 

O nouă zonă de agrement va fi construită în pădurea Gârboavele de lângă orașul Galați. Este vorba despre un Parc de Aventură care va fi construit de Consiliul Județean Galați. Potrivit autorităților județene, complexul va semănă cu cel de la Brașov. Lucrarea are valoarea de 1,5 milioane de lei.

Reprezentanții Consiliului Județean Galați au anunțat că parcul va avea 8 hectare, 15 trasee și numeroase tiroliene, platforme, scări şi poduri interconectate între copaci.

„Vom crea în Pădurea Gârboavele una dintre cele mai frumoase și mai interesante zone de agrement din această regiune. Pe o suprafaţă de 8,4 hectare vor fi amenajate 15 trasee de aventură, fiecare traseu având un anumit grad de dificultate. Vor fi instalate tiroliene, platforme, scări şi poduri, toate interconectate între copaci. Va fi ceva asemănător cu Parcul de Aventură din Brașov”, a declarat, la lansarea proiectului, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Parcul de Aventură de la Galați va fi construit în cadrul unui proiect transfrontalier, realizat în colaborare cu județul Constanța, orașul Kutaisi (Republica Georgia), raionul Cantemir (Republica Moldova) și localitatea Vilcovo (regiunea Odessa, Ucraina). Lucrarea va fi gata pe parcursul anului.

 

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a dezvăluit că a descoperit faptul că există angajați din sistemul bugetar cu venituri lunare nete de 50.000 de lei.

Potrivit ministrului Muncii, după implementarea noi legi a salarizării pe care o propune, bugetarii care vor avea venituri mai mici „sunt cei care au acum venituri foarte mari”.

„Să ştiţi că sunt şi salarii de 50.000 în mână. Da, sunt, nu salariu, venituri, salariu plus sporuri. Nu aş vrea să încep să spun instituţiile, pentru că după aceea ne trezim cu reacţii adverse”, a declarat Raluca Turcan, la Digi 24.

Ea a precizat că beneficiarii unor astfel de salarii fac parte dintr-o „categorie profesională respectată”.

 

Premierul Florin Cîțu a anunțat marți că există rersurse necesare pentru creșterea numărului de paturi la ATI, în condițiile în care România a intrat în valul al treilea al pandemiei.

„Am fost la întâlnirea CNCCI duminică, iar informațiile nu au fost foarte bune. Numărul de paturi din ATI a scăzut de la începutul acestui an. Am spus clar că nu vreau să văd acest lucru, dar unii manageri de spitale au decis că trebuie să le reducă. De aceea am decis să creștem la 1.600 numărul de paturi ATI în perioada următoare. Nu lipsesc resursele. Sunt resurse necesare pentru a crește numărul de paturi. Acum sunt 1.408 paturi”, a declarat premierul.

Florin Cîțu spune că România a intrat în valul al treilea al pandemiei, iar dacă nu vor fi respectate regulile, vor fi restricții mai dure.

„Dacă vrem să păstrăm economia deschisă depinde doar de noi. Nu toată lumea a înțeles acest lucru și astăzi vedem că evoluția merge în direcția în care trebuie introduse noi restricții. Le-am introdus deja. Nu sunt adeptul unor restricții dure”, spune Cîțu.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că autorităţile vor prelungi în această săptămână starea de alertă şi că restricţiile de circulaţie de noapte vor fi aplicate, cel mai probabil, de la ora 22.00. 

„Starea de alertă va fi prelungită în această săptămână din cauza numărului relativ mare de îmbolnăviri şi restricţiile care sunt în vigoare vor fi păstrate, iar circulaţia pe timp de noapte care este restricţionată acum de la ora 23.00 va fi restricţionată mai devreme, probabil începând de la orele 22.00”, a anunţat marţi Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a convocat, pentru vineri, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în care tema discuțiilor va fi aprobarea bugetelor pe 2021 pentru instituțiile din domeniul securității naționale, precum SRI și SIE.

“Vineri, 19 februarie, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

Pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă tematica referitoare la propunerile de buget pe anul 2021 pentru instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale”, arată un anunț al Administrației Prezidențiale.

 

Deputatul Mihai Lasca a fost exclus din Alianța pentru Unirea Românilor pentru că „a omis să prezinte că este urmărit penal și condamnat pentru vătămare corporală”. De asemenea, senatoarea Diana Șoșoacă a rămas fără sprjin politic din partea AUR, în urma ședinței de miercuri a Biroului Național de Conducere al partidului.

„Excluderea dlui Mihai Lasca din partid. La momentul includerii sale pe listele de candidați AUR, Mihai Lasca a omis să prezinte conducerii partidului faptul că este urmărit penal pentru organizare de grup infracțional și este condamnat penal pentru vătămare corporală. Trecut său de natură infracțională și comportamentul nesincer în raport cu colegii de partid îl fac pe domnul Lasca să fie incompatibil cu principiile și valorile AUR. Începând cu data prezentei decizii, domnia sa își va exercita mandatul de deputat în afara grupului AUR”, se arată într-un comunicat al partidului.

După anunțul excluderii, deputatul Lasca a reacționat pe Facebook: „Legat de afirmațiile defăimătoare la adresa mea apărute în spatiul public, țin să menționez că nu exista o decizie definitivă și irevocabilă de condamnare la adresa mea, din partea instanțelor judecătorești din România. Acuzațiile care mi se aduc în presă invocate ca unul din motivele excluderii din acest partid, vizează viata mea personală făcând referire la acțiunile mele in apărarea integrității familiei și nu au legătură cu activitatea mea politică. Nesupunerea mea cu privire la modul de cheltuire a sumei forfetare, alocate de către Parlamentul României in calitate de deputat, pentru susținerea cheltuielilor cabinetului parlamentar din teritoriu și refuzul meu de a semna anumite contracte abuzive impuse de către conducerea partidului constituie un alt motiv”. 

AUR confirmă excluderea Dianei Șoșoacă din grupul parlamentar, pentru că „a adus atingere intereselor și imaginii partidului”.

„Retragerea sprijinului politic acordat dnei Diana Șoșoacă Ivanovici, având în vedere că domnia sa a refuzat sistematic să acționeze, atât în parlament, cât și în spațiul public, în conformitate cu strategia grupului senatorial AUR, precum și cu deciziile conducerii partidului. De la data prezentului comunicat, dna senator Diana Șoșoacă Ivanovici își exercita mandatul în afara grupului senatorial al AUR”, precizează Biroul Național de Conducere.

 

 

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat marți seară, că a luat decizia să propună un proiect de lege privind eliminarea pensiilor parlamentarilor. Liderul social democraților critică alianța de guvernare PNL - USR PLUS - UDMR pentru că „știe să aducă austeritatea doar pentru categoriile cele mai vulnerabile”.

„Guvernul lor de hoți și mincinoși știe să aducă austeritatea doar pentru categoriile cele mai vulnerabile – pensionarii și pentru cei în care ar trebui să investească – elevii și studenții.

Guvernul lor de hoți și mincinoși știe să ia măsuri doar împotriva firmelor românești, să le îngroape de tot!

Nesimțire! Așa se cheamă atunci când tai de la peste 7 milioane de români, dar nu te atingi de pensiile speciale. Asta este dreptatea PNL și USR-PLUS, promisă acum un an de zile.

De aceea, astăzi am luat decizia de a depune proiectul de lege privind eliminarea pensiilor parlamentarilor. Toți trebuie să fie egali în fața legii. Să fie atunci!”, a scris Ciolacu, pe Facebook.

Europarlamentarul Mihai Tudose a declarat într-o postare pe contul său de Facebook, că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este „o sinucidere asistată şi anunţată”. Social democratul critică propunerea ministrului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, de înfiinţarea a zece grupuri de lucru care să asigure că România nu va mai pierde oportunităţile Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă.

„Ministrul Ghinea, fostul ministru «0» Fonduri Europene în Guvernul Cioloş, aşa cum presa îl numea în 2016, a cărui primă măsură în decembrie 2020 a fost schimbarea denumirii Ministerului Fondurilor Europene în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (de parcă acest minister face investiţii şi implementează proiecte, în loc să gestioneze fondurile europene! Ca să avem investiţii şi proiecte trebuie să existe o instituţie care să gestioneze fondurile externe nerambursabile, ce sa vezi?! Implementarea proiectelor este atributul beneficiarilor: companii, instituţii publice centrale şi locale, societate civilă etc. - NU Ministerul) în şedinţa de guvern din 20 ianuarie 2021 a făcut şi ne-a adus «lumina» în procesul de ratare a oportunităţilor Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă, sursa europeană a PNRR”, a declarat europarlamentarul PSD.

Mihai Tudose este neîncrezător că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi operaţional până la finele lunii februarie.

„Şi vor fi finanţate numai proiectele mature, gata de implementare. Cum spunea domnia sa: 'Tot ce trebuie să facem este să ne propunem nişte reforme, nişte ţinte pe care le raportăm de două ori pe an la Comisie şi luăm banii pe ele.' Deci finanţăm proiectele pe care le avem gata de implementare, fixăm nişte reforme acolo şi nişte ţinte ceva şi gata PNRR! Simplu, ca bună ziua şi apa caldă! Dar, ca să facă lucrurile simple complicate, vor crea 10 grupuri de lucru! Şi deasupra acestor grupuri de lucru vor fi implicate Administraţia Prezidenţială, vice-premierul coordonator, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului şi ministerele de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activităţi şi proiecte în PNRR. De ce atât de multe instituţii implicate? Dl Ministru Ghinea ne luminează: pentru o abordare unitară şi coordonare interinstituţională în elaborarea şi negocierea informală cu Comisia Europeană. În plus, pentru că lucrurile nu se opresc aici, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va organiza consultări cu reprezentanţii sectorului privat, ai societăţii civile, cu sindicatele precum şi cu ceilalţi parteneri de dialog social. Şi, toate acestea până la sfârşitul lunii februarie 2021, când PNRR ar trebui să fie gata. Dacă nu sunt gata sau sunt proaste este clar că... e vina PSD”, a încheiat Tudose.

Cele mai citite

Error: No articles to display