Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunţat, luni, în procedura întrebărilor preliminare cu care a fost sesizată de către instanța din România. Anunțul a fost făcut de Alina Gorghiu, ministrul Justiției. Gorghiu a tras concluzia: „Statul român a avut dreptate”.

Alina Gorghiu a confirmat faptul că statul român va continua să facă demersuri în cazul menționat.

„Statul român a avut dreptate. CJUE a stabilit clar că justiția din Franța nu a procedat corect în dosarul privind mandatul european de arestare pe numele fugarului Paul-Philippe al României. Mulțumesc tuturor instituțiilor române și celor care au înțeles că fenomenul fugarilor trebuie tratat serios, indiferent de statul care trebuie să îi predea. Mesajul meu ca ministru este că, din respect pentru justiția din România, fiecare fugar trebuie adus înapoi în țară, trebuie să-și execute pedeapsa în penitenciarele din România. Vă asigur că vom continua să facem orice demers necesar pentru ca justiția să meargă până la capăt”, a explicat ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a prezentat toată procedura în cazul Paul-Philippe al României.
La data de 30.04.2024, Curtea de Apel Brașov a depus la CJUE o cerere de decizie preliminară, adresând Curții întrebări care vizează aspecte privind respectarea legislației UE în materia mandatului european de arestare în cazul predării fugarului menționat.

La data de 29.07.2024, CJUE a publicat hotărârea, prin care a stabilit refuzul executării mandatului de către o autoritate de executare nu atrage refuzul de către un alt stat membru: „Fiecare autoritate de executare trebuie să facă propria analiză în care să fie avute în vedere și motivele de refuz invocate anterior. Concomitent, autoritatea emitentă poate menține validitatea mandatului european, după efectuarea propriei analize cu privire la motivele de refuz invocate”.

De asemenea, decizia Comisiei de Control a fișierelor Interpol (CCF) nu poate justifica, în sine, refuzul executării mandatului, dar poate fi luată în considerare la fundamentarea deciziei.
Ulterior deciziei de refuzare a predării, autoritatea emitentă poate decide cu privire la validitatea mandatului fără a fi necesară sesizarea CJUE, cu excepția cazului în care decizia care va trebui adoptată nu este supusă unei căi de atac.

Executarea mandatului nu poate fi refuzată pe motiv că procesul verbal de depunere a jurământului de un judecător din completul care a soluționat cauza internă nu poate fi găsit sau a fost depus numai la numirea în calitate de procuror.
Autoritatea emitentă nu poate participa în calitate de parte la procedura privind executarea mandatului.
Autoritatea de executare nu poate refuza predarea întemeindu-se pe condițiile de detenție de care a luat la cunoștință fără consultarea statului emitent. Nu poate fi avut în vedere un standard mai ridicat în materie de condiții de detenție decât cel garantat de normele internaționale.
Hotărârea CJUE interpretează dreptul UE aplicabil în speță, nu îl aplică efectiv. Dar interpretarea este obligatorie pentru toate statele membre.

Statul român va comunica această decizie către instanța din Malta, aceasta urmând să se pronunțe referitor la predarea lui Paul-Philippe al României.

La data de 17 decembrie 2020, Curtea de Apel Brașov a emis MEA împotriva lui Paul-Philippe al României, în vederea executării pedepsei definitive de 3 ani și 4 luni de închisoare pentru cumpărare de influență și complicitate la abuz în serviciu.

Pe 28 iunie 2022, fugarul a fost arestat în Franța, fiind declanșată o procedură de predare în privința sa. Această procedură a fost încheiată printr-o hotărâre a Curții de Apel din Paris, rămasă definitivă, prin care refuza executarea MEA emis de autoritățile române.

Decizia de refuz a instanței franceze a fost întemeiată pe motivarea că locul de păstrare a proceselor verbale de depunere a jurământului de către judecători ar fi incert. Iar această deficiență sistemică ar fi avut incidență asupra procedurii penale împotriva lui Paul-Philippe al României în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, din moment ce procesul verbal de depunere a jurământului de către unul dintre cei trei judecători din completul de judecată care a trebuit să judece cauza în discuție nu ar fi putut fi găsit, iar un alt judecător din cadrul acestui complet de judecată ar fi depus jurământul numai în calitate de procuror.

La data de 29 aprilie 2024, fugarul a fost arestat în Malta în temeiul mandatului european de arestare emis împotriva sa. În aceeași zi, autoritatea judiciară de executare malteză a solicitat instanței din România informații suplimentare, precizând că Paul-Philippe al României invocase hotărârea Curții de Apel din Paris.
La data de 20.05.2024, autoritățile malteze au refuzat executarea mandatului având în vedere condițiile de detenție de care ar beneficia persoana în cauză în România în eventualitatea predării, decizie care a fost casată cu trimitere spre rejudecare.
Ulterior, instanța de fond din Malta a dispus predarea fugarului, însă aceasta a fost atacată.
La data de 31.07.2024 este așteptată decizia acestei instanțe sub aspectul predării lui Paul-Philippe al României.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că accesul persoanelor cu dizabilități la produse și servicii va permite participarea activă a acestora la viața comunității.

Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment al Consiliului Național al Dizabilității din România și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

„Accesul persoanelor cu dizabilități la produse și servicii va permite participarea activă a acestora la viața comunității, în condiții de egalitate. Pentru că avem o obligație față de societatea pe care ne-o dorim în România! România nu poate să fie o societate modernă, o societate bazată pe respect, dacă nu ne implicăm mai mult ! Aveți un partener în mine și în Guvernul României și îi felicit și pe domnul director de la ANPC, și pe reprezentanții mediului privat. Cred că e un început discret, dar un exemplu care ne va obliga în viitor să ne implicăm și mai mult. Pentru că este insuficient să plătim alocații sau să facem legi. Este foarte important și acest lucru, dar nu este determinant. Determinant este accesul dumneavoastră la o viață cât mai normală, la fel ca noi toți”, a declarat premierul român.

Marcel Ciolacu a participat la evenimentul de semnare a parteneriatului „Șanse egale pentru o viață independentă”, încheiat între Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Parteneriatul vizează incluziunea consumatorilor cu dizabilități.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a susținut că în ciuda atacurilor rusești asupra obiectivelor ucrainene de lângă granița României, românii sunt în siguranță. România este în siguranță, nu ne bombardează nimeni, singurele obiecte care pot ajunge pe pământul nostru sunt doar resturi de echipamente, a spus Ciucă.
Nicolae Ciucă a îndemnat la calm.

„Când discutăm despre orice fel de amenințare la adresa securității noastre, cel mai important lucru pe care îl putem face este să tratăm situația cu calm. Știu că orice știre despre căderea unor drone pe teritoriul României poate provoca neliniște și reacții pripite. Dar, fără o evaluare adecvată a situației și fără cunoașterea contextului geopolitic și militar, orice declarații incisive din partea liderilor politici ar face mai mult rău decât bine”, a transmis Ciucă pe Facebook.

Președintele Senatului a mai transmis că România este în continuă comunicare și coordonare cu aliații NATO.

„Nu ne bombardează nimeni. Singurele obiecte care pot ajunge pe pământul nostru sunt doar resturi de echipamente, care au fost deja distruse. Experții noștri militari monitorizează situația și fac totul pentru a păstra siguranța românilor. Nu putem doborî rachete sau drone din spațiul aerian ucrainean, indiferent cât de aproape de România ar zbura ele. Așa ceva este ilegal. Dacă ne uităm în spațiu nostru aerian, vedem că nu avem în ce să tragem. Pentru a schimba această stare de fapt, România ar trebui să negocieze cu conducerea NATO și cu Ucraina condiții de utilizare a sistemelor noastre de apărare aeriană în spațiul aerian ucrainean. Punerea în practică a unui asemenea plan ar implica foarte multe demersuri. România este în siguranță. Suntem în continuă comunicare și coordonare cu aliații, mai ales cu țările din Flancul Estic al NATO. Armata noastră monitorizează toate amenințările posibile. În timp ce alții își folosesc energia și timpul pentru a inventa și a arunca acuzații false pe rețelele de socializare, militarii noștri lucrează în mod profesionist și fără să facă agitație pe internet. Să le fim recunoscători”, a precizat Nicolae Ciucă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că Ministerul Sănătății în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lansează un nou apel de proiecte cu o valoare de 13 miliarde de lei prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești.

Programele cuprind construcții de spitale, modernizarea sau reabilitarea spitalelor existente precum și dotări pentru digitalizare și tranziția verde.

„Lansăm poate cel mai important apel de proiecte în sănătate, cu potențialul de a transforma fundamental infrastructura spitalicească din România. Ne focalizăm concomitent pe construcția de spitale noi și pe modernizarea spitalelor în special în zonele municipale. Colaborarea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și cu ministrul Adrian Câciu a fost excelentă, iar programul a fost dezvoltat împreună într-un timp foarte scurt. Niciodată infrastructura spitalicească nouă nu a beneficiat de o alocare mai consistentă, care vine perfect în completarea investițiilor deja derulate prin PNRR în Sănătate”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Distribuția fondurilor alocate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești este următoarea: 2 miliarde de lei pentru spitale județene și județene de urgență, spitale de specialitate și spitale clinice, 7,3 miliarde de lei pentru spitale municipale și municipale de urgență, 500 milioane de lei pentru asistență tehnică și implementarea proiectelor, 3,25 miliarde de lei pentru alte investiții strategice.
Beneficiarii pot să depună proiecte pentru Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, până în luna septembrie, pentru obținerea avizului de oportunitate în vederea finanțării.

MApN anunţă că, în urma căutărilor după atacuri cu drone ale forţelor ruse în Ucraina,lângă graniţa cu România, au fost identificate resturi de la o dronă de provenienţă rusească de tip Geran1/2, în apropierea localităţii Plauru, din judeţul Tulcea.

”Forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi infrastructură portuară din Ucraina, în noaptea de 24 spre 25 iulie, în proximitatea frontierei cu România. Ca urmare a acestei situaţii, Ministerul Apărării Naţionale a intensificat măsurile de monitorizare şi supraveghere a spaţiului aerian naţional cu forţele şi mijloacele aflate în Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. Începând cu ora 1.32, două aeronave F-18 ale Forţelor Aeriene Finlandeze au decolat din Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pentru monitorizarea situaţiei aeriene. Aeronavele au revenit în bază în jurul orei 3.25”, a anunțat MApN.

De asemenea, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţul Tulcea. Ca urmare, a fost transmis, în jurul orei 1.20, un mesaj RO-Alert, iar la ora 2.13 a fost declarată încetarea măsurilor de alertare în toate zonele vizate.

Echipe ale Ministerului Apărării Naţionale execută, la acest moment, cercetări în teren, pentru căutarea unor eventuale obiecte căzute pe teritoriul naţional, ca urmare a atacurilor executate asupra infrastructurii portuare ucrainene în ultimele două nopţi.

”Menţionăm că, în ceea ce priveşte investigaţiile începute ieri, 24 iulie, de către specialişti din cadrul MApN, SRI şi MAI, până la acest moment, la prima dintre cele trei locaţii identificate ca posibile zone de incidenţă, din proximitatea localităţii Plauru, jud. Tulcea, au fost identificate resturi de la o dronă de provenienţă rusească de tip Geran1/2. Cercetările vor continua şi astăzi, pentru acoperirea întregii zone. Facem precizarea că toate locaţiile identificate drept posibile zone de incidenţă se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură”, a precizat MApN.

Podul din centrul localității Corod, pe drumul care duce la Matca (DJ251A), este într-un amplu proces de reabilitare și modernizare.

 „Practic, podul va fi refăcut de la zero. Au fost consolidați deja pilonii și au fost montate și primele grinzi de rezistență. Mai mult, și albia pârâului din zona podului va fi regularizată”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 În ultimii 8 ani, aproximativ 100 din cele 127 de poduri mari de pe drumurile județene au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că legislația națională se aliniază la prevederile Convenției OCDE Anti-mită. Mituirea funcționarilor publici străini a fost inclusă în legislația din România

Guvernul a adoptat săptămâna trecută proiectul Ministerului Justiției, prin care este reglementată noua infracțiune de corupție.

Măsura este un instrument necesar în combaterea faptelor de corupție săvârșite împotriva funcționarilor publici străini.
„Tocmai pentru că, la nivel global, corupția costă 5% din PIB-ul global avem nevoie de măsuri sănătoase pentru reducerea fenomenului. Iar acest proiect este una dintre ele. Și un pas înainte pentru aderarea României la OCDE”, a explicat Alina Gorghiu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că pentru securitatea energetică a românilor trebuie să prelungim termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune. În zilele de caniculă, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat, a explicat Burduja.

Din cauza caniculei, în România s-a înregistrat un consum ridicat de energie electrică.

„Este important să acoperim cât mai mult din acest consum din producția proprie pentru a nu apela la importuri mai mari. Un gând special pentru oamenii minunați de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) și din Valea Jiului. Depășim la această oră 1250MW producție în termocentralele pe cărbune. În condiții tehnice deosebit de dificile, cu multe echipamente vechi, la temperaturi caniculare, echipele de specialiști au găsit mereu soluții. Au repornit grupuri, au rezolvat în timp record avariile apărute, au muncit ore suplimentare pentru a da României energie. Paroșeniul funcționează bine, la CEO avem patru grupuri în funcțiune și mâine vom avea cinci (două la Turceni, două la Rovinari, unul la Ișalnița)”, a scris pe Facebook, zilele trecute, Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei va milita pentru prelungirea termenelor privind funcționarea termocentralelor pe cărbune.
„În aceste zile, cărbunele ne-a fost din nou de mare ajutor și trebuie să o spunem răspicat. Pentru securitatea energetică a românilor, vom face tot ceea este posibil pentru a prelungi termenele pentru funcționarea termocentralelor pe cărbune și continuarea exploatărilor miniere. Am început deja acest demers la Bruxelles încă de anul trecut, cu onestitate și responsabilitate, și îl vom continua, cu toate argumentele pe masă. Securitatea energetică a României nu este negociabilă. Este prioritate zero”, a precizat ministrul Energiei.