Eurodeputatul PSD Victor Negrescu susține că România trebuie să fie foarte fermă în a-şi susţine cauza la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) şi să se asigure că Austria rămâne izolată în ceea ce înseamnă opoziţia sa la extinderea spațiului Schengen.

„Trebuie să ne asigurăm că, de îndată ce Olanda îşi va ridica veto-ul, nu există alte state care să se opună aderării României şi Bulgariei la zona de liberă circulaţie. Aici trebuie să fim foarte prudenţi şi foarte atenţi la mesajele care vin din partea statelor membre, pentru că aceasta reprezintă condiţia pentru un vot pozitiv. Dacă vor apărea alte state, atunci aderarea la zona de liberă circulaţie devine aproape imposibilă”, a declarat Negrescu.
În ceea ce priveşte ridicarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria, Negrescu a precizat că ar trebui să existe o poziţie clară în următoarele două săptămâni.
„Parlamentul olandez urmează să înceapă activitatea săptămâna aceasta. Vor exista mai multe reuniuni. Primele reuniuni ale comisiilor vor avea loc chiar vineri, în data de 7 decembrie, şi avem o perspectivă. Mai exact, dacă în următoarele 2 săptămâni parlamentul olandez va adopta o decizie favorabilă Bulgariei şi României, atunci avem şansa de a avea un vot pozitiv în Consiliul UE până la finalul anului. Putem să vorbim de un termen probabil, undeva spre 14 decembrie, pentru a avea acest mesaj pozitiv din partea parlamentului olandez, în aşa fel încât să ne înscriem în calendarul formatelor de consiliu ale UE”, a adăugat Victor Negrescu.

Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a anunțat că Belgia a reconfirmat sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Mesajul a fost transmis în urma unei declarații interpretabile a unui oficial belgian.
„Vă mulțumim pentru sprijinul constant al Belgiei pentru aderarea noastră la Schengen”, scrie în mesajul publicat pe X de Luminița Odobescu, care face referire la o declarație de clarificare a poziției transmisă de Nicole de Moor. „Poziția Belgiei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu s-a schimbat. Ambele țări sunt parteneri esențiali pentru noi în abordarea provocărilor viitoare din UE”, a transmis oficialul belgian, tot pe platforma X.

Ministerul Sănătății anunță că a alocat 640 de milioane de lei din PNRR, pentru construirea și dotarea secțiilor de pneumologie și boli infecțioase în clădiri noi, la Spitalul Municipal din Oradea.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a semnat contractul de finanțare pentru construcția noilor secții de pneumologie și boli infecțioase la Spitalul Municipal din Oradea. Noua construcție va avea 229 de paturi de spitalizare continuă pentru secțiile de boli infecțioase, pneumologie și ATI. De asemenea, noul corp de clădire va avea 20 de paturi de spitalizare de zi.

„Sprijinul constant al domnului senator Florian Bodog și a altor parlamentari pentru dezvoltarea serviciilor medicale în județ și pentru parteneriatul dintre Ministerul Sănătății și autoritățile locale din Bihor este un exemplu de colaborare în interesul pacienților din acest județ”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Investiția totală se ridică la 640 de milioane de lei și va fi asigurată de Ministerul Sănătății prin PNRR.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că instituirea epidemiei de rujeolă în România face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare. Îi îndemn pe părinţi să se prezinte cu copiii la vaccinare, a spus demnitarul.

Alexandru Rafila a arătat că este vorba despre o problemă de sănătate publică.

„Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă  accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul le-a cerut părinților să-i aducă pe copiii la vaccinare.
„Rujeola este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a mai spus Alexandru Rafila.

În România sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de judeţe.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, în Statele Unite ale Americii, cu conducerea Google, cu care a discutat despre „oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român”.

„M-am întâlnit astăzi cu conducerea marii companii tehnologice Google și am discutat despre oportunitatea unor investiții majore în centre de date și servicii de cloud pentru infrastructura informatică a statului român. Avem la dispoziție miliarde de euro din fonduri europene pentru creșterea accesului la servicii publice de calitate prin digitalizarea sistemului informatic guvernamental. Avem însă nevoie și de parteneri de anvergura Google pentru a construi un sistem modern și eficient, astfel încât românii să nu mai fie puși pe drumuri la zeci de instituții, astfel încât să putem reduce evaziunea fiscala și să putem crește colectarea la buget”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Potrivit premierului, reprezentanții Google au spus că România are o resursă umană uriașă în domeniul IT, specialiștii noștri fiind printre cei mai bine cotați pe plan mondial.

„Sunt convins că, folosind talentul lor și expertiza de top a Google, vom reuși să demarăm cele mai ambițioase proiecte în zona noilor tehnologii. Mai mult, vom da astfel un semnal clar și altor mari companii din IT care vor să se extindă în Europa de Est că aici, în România, găsesc oportunități excelente de dezvoltare a afacerilor!”, a transmis Ciolacu.

Premierul român Marcel Ciolacu anunță că Lockheed Martin ar putea să investească în România. Am încurajat compania să-și extindă operațiunile în România , susține Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu le-a spus americanilor că România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane.
„România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane și un pivot pentru securitatea flancului estic al lui NATO, al Mării Negre, al Balcanilor de Vest, al Ucrainei și nu numai. Pe măsură ce perspectivele noastre economice cresc constant, am încurajat Lockheed Martin să-și extindă operațiunile în România”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe X.

Lockheed Martin se va ocupa în România de organizarea unui centru de pregătire, împreună cu companiile europene și americane din domeniu. Gigantul american va veni în România cu instructori și piloți.
Lockheed Martin va înființa un centru de pregătire în România, care va fi primul de acest fel în Europa. Centrul va fi amplasat la Baza 86 Aeriană Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță de la Borcea, județul Călărași, și se va axa exclusiv pentru pregătirea piloților de F-16.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.
Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.
Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.
„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Ministrul Sănătății, Alexandrul Rafila, anunță că România are o tranșă de 1,2 milioane de doze de vaccinuri anti Covid de la Moderna. A fost plătită în urmă cu trei ani, susține ministrul care refuză să comenteze dosarul vaccinurilor

Plata pentru tranșa de vaccinuri a fost făcută în 2020.

„Noi nu am mai achiziționat, adică nu că nu am mai achiziționat, ele au fost achiziționate în momentul în care s-au făcut acele memorandumuri semnate de Guvern în anul 2021. Avem în momentul de față o singură tranșă de circa 1,2 milioane de doze de la Moderna, e vaccin adaptat tulpinilor de acum, e un vaccin care a fost plătit încă din anul 2020, ca avans la contractul inițial”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a refuzat să comenteze acuzațiile care se aduc foștilor ministri ai Sănătății în dosarul vaccinurilor anti-Covid. Este o anchetă penală în desfășurare, iar Ministerul Sănătății nu se ocupă de anchete penale, a precizat Alexandru Rafila.

Deputații au adoptat legea privind instituirea Schemei de Certificare Voluntară „De Origine România -Dor”.

Camera Deputaților, care în acest caz este for decizional, a înregistrat 266 de voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” și două abțineri. Proiectul a fost inițiat de 83 de parlamentari PNL și de un senator PSD.
„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal privitor la instituirea schemei de certificare voluntară <De Origine România - DOR>, la care să aibă acces producătorii şi procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziţionat este realizat pe teritoriul României şi fabricat din materii prime de origine românească”, scrie în raportul comisiei de specialitate.

Inițiatorii menționează că introducerea unui certificat DOR prin care este atestată originalitatea materiilor prime reprezintă un instrument transparent care poate ajuta consumatorul în procesul de achiziție.
„Pentru obținerea certificatului de calitate DOR producătorii și procesatorii trebuie să îndeplinească un set de condiții stricte cuprinzând originea produselor, atestarea ca producător, autorizație sanitar-veterinară, caracteristicile produselor, declarații pe proprie răspundere privind proveniență și arealul produselor agroalimentare. Propunerea legislativă instituie un set de sancțiuni pentru nerespectarea condițiilor de certificare a calității precum și situațiile în care operatorii economici pierd dreptul de a utiliza logo-ul schemei de certificare voluntară a calității”, scrie în expunerea de motive.
Legea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022
Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).