Deputații vor ține un moment de reculegere, luni, 26 februarie, pentru a marca doi ani de la începutul războiului. Conflictul a început pe 24 februarie 2022.
Ambasada Ucrainei în România a trimis Camerei Deputaților o scrisoare în care amintește că în februarie se implinesc doi ani de la lansarea războiului neprovocat pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„În acest sens, precum și ca o manifestare de solidaritate fermă cu poporul ucrainean, partea ucraineană se adresează către partea română cu propunerea de a se alătura altor state din lume prin comemorarea cetățenilor Ucrainei omorâți în război, printr-un minut național de reculegere la cea mai apropiată de data menționată ședință a Parlamentului României, precum și arborarea drapelului ucrainean în fața Parlamentului României, în data de 24 februarie și prin iluminarea acestei clădiri în culorile drapelului”, arată Ambasada în solicitare.

Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis că momentul de reculegere va fi organizat pe 26 februarie.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, spune că piaţa de cereale s-a dezechilibrat după începerea războiului din Ucraina.

“În momentul de faţă ştim foarte bine că atunci când a început războiul în Ucraina, Rusia a început acest război absurd în Ucraina, practic piaţa de cereale la nivel mondial s-a dezechilibrat. Practic o tonă de grâu în anul în care a fost acest război, era undeva la 1,8 lei pe kilogram, asta înseamnă 1800 de lei pe tonă şi după reglarea tuturor lucrurilor care s-au întâmplat atât în piaţa mondială de cereale, preţul cerealelor în momentul de faţă este undeva la 0,9 lei”, a transmis ministrul Agriculturii.

Totodată, ministrul mai adăugat că ”în momentul de faţă, România nu importă grâu din Ucraina”.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că „românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor”. „Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze”, afirmă ministrul.

„Românii nu trebuie să tremure nici de frig, nici de frica facturilor. Avem prin lege un preț plafonat la energie electrică și gaze. La energie electrică 5 milioane de gospodării din România plătesc lunar doar 35 de lei. La gaze, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz din toată Uniunea Europeană”,a scris ministrul Sebastian Burduja, pe Facebook.

Ministrul a mai spus că a primit sute de mesaje de la români despre faptul că „factura e complicată”.

„Am încercat să o simplificăm, dar sunt niște reguli europene care impun un anumit format”, a a adăugat Burduja.

Ministerul Agriculturii anunță că a început depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului pentru sectorul vegetal. Ministrul Florin Barbu spune că ajutorul constă în 100 de euro/ ha.
Cererile pot fi depuse până pe 8 martie.

„Așa cum am promis, am demarat procedurile pentru acordarea ajutorului de 100 de euro/ ha, pentru sectorul vegetal. Centrele locale și județene ale APIA au început să primească cererile, perioada de depunere fiind 29 ianuarie – 8 martie 2024, inclusiv. Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro”, a transmis Florin Barbu.
Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro. Guvernul a alocat, din bugetul Ministerului Agriculturii, suma de 1.200.000.000 lei pentru plata acestui ajutor de stat. Plata se efectuează până la data de 30 iunie 2024.
„Acest ajutor de stat se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă. Am promis încă de anul trecut, că acordăm acest ajutor fermierilor români și continuăm să îi susținem, să îi ascultăm, să dialogăm și să lucrăm împreună pentru dezvoltarea agriculturii românești”, a precizat Florin Barbu.

Ministerul Finanțelor a anunțat că au fost făcute mai multe actualizări ale sistemului e-Factura. Cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministerul de Finanțe a anunțat modificările prin intermediul unui comunicat de presă.
„Ministerul Finanțelor continuă eforturile de îmbunătățire a sistemului e-Factura, prin colaborarea strânsă cu firmele care oferă servicii de contabilitate și cu reprezentanții mediului de afaceri. În acest sens, au fost efectuate o serie de actualizări la nivelul sistemului, dintre care cea mai importantă este introducerea funcției de autofacturare, care oferă posibilitatea de a trimite facturi în numele furnizorului. Această schimbare vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri, fiind o funcționalitate solicitată de antreprenori în cadrul discuțiilor cu experții MF/ANAF”, scrie în informarea de presă.

De acum încolo, e-Factura va putea fi accesibilă chiar și în perioadele în care sunt în desfășurare lucrările de mentenanță.
„Am luat foarte în serios feedback-ul primit din partea antreprenorilor cu privire la dificultățile întâmpinate în timpul lucrărilor de mentenanță. În consecință, echipa noastră a intervenit pentru a găsi soluții și a asigura că e-Factura rămâne accesibilă și funcțională în orice moment. Pe această cale încurajez contribuabilii în continuare să semnaleze orice probleme sau sugestii legate de utilizarea platformei. Așa am ajuns să implementăm și autofacturarea, dar și să efectuăm o serie de corecții la aplicația de completare oferită gratuit de MF/ANAF. De asemenea, echipa continuă să colaboreze strâns cu reprezentanții platformelor de facturare, pentru a asigura sinergia între tehnologii. Au fost peste 1.200 persoane implicate, fiind organizate zilnic discuții”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

În situaţia în care sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura nu este funcțional timp de minimum 24 de ore, obligația de transmitere prevăzută la art.10 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.120/2021 se suspendă până la repunerea în funcţiune a sistemului.
Termenul-limită pentru transmiterea facturilor emise, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării sau prestării în România, în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art.319 alin.(16) din Codul fiscal. În perioada 1 ianuarie - 31 martie 2024, nerespectarea termenului limită pentru transmiterea facturilor în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura nu se sancționează.

Patru politicieni din România, Grecia și Bulgaria cer ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre cele trei țări. Demersul a fost realizat prin intermediul unei scrisori comune adresate ministrului imigrației și azilului din Grecia.

Europarlamentarii români Dacian Cioloș și Vlad Gheorghe, împreună cu europarlamentarul grec Georgios Kyrtsos și parlamentarul bulgar Daniel Lorer îi recomandă oficialului grec să propună, în cadrul reuniunii informale a miniștrilor Justiției și Afacerilor Interne ridicarea controlului la frontiera terestră Schengen dintre România, Bulgaria și Grecia.
În scrisoarea comună, cei patru demnitari aduc în atenția ministrului Dimitris Kairidis mai multe argumente pentru care acest apel este oportun și prin care solicită ridicarea controalelor cît mai rapid:

„În primul rând, din 2011, Comisia Europeană reiterează sistematic că Bulgaria și România sunt pregătite pentru aderarea deplină la Schengen. În al doilea rând, Parlamentul European a emis numeroase rezoluții și rapoarte prin care solicită aderarea deplină la Schengen, care au fost susținute de majoritatea absolută a Camerei. În al treilea rând, reprezentanții sectoarelor turismului grec și HORECA solicită ridicarea controlului la frontierele terestre, pentru a facilita sosirea turiștilor români și bulgari în Grecia. Acesta ar deveni un factor foarte important al dezvoltării economice, în special în părțile de nord ale Greciei, cu condiția ca granița terestră să devină complet deschisă înainte de perioada estivală. În al patrulea rând, în momentul de față controalele la frontierele terestre dintre cele trei țări care se află oficial în spațiul Schengen aduc încă pierderi uriașe companiilor de transport și turiștilor, în ceea ce privește costurile de călătorie, câștigurile financiare ratate și timpul. Acesta este un factor pe care nu-l putem subestima în contextul crizei economice și inflației fără precedent. În al cincilea rând, ridicarea frontierei ar îmbunătăți imediat parametrii de mediu ai zonelor în cauză, contribuind astfel la obiectivul UE de reducere a emisiilor de CO2, a poluării aerului și a bolilor conexe”, se arată în scrisoarea comună a aleșilor din cele trei țări.

De asemenea, cei patru europarlamentari și parlamentari consideră că ”punerea în aplicare rapidă și decisivă a propunerii va spori încrederea reciprocă existentă între cele trei state membre și va crește eficiența colaborării lor în cadrul UE. Această propunere răspunde nevoilor cetățenilor și este responsabilitatea noastră să depășim dificultățile și să oferim cetățenilor țărilor noastre beneficii maxime pe baza relațiilor de bună vecinătate”.

Reprezentanții PSD susțin că un studiu despre prețurile la alimente promovează date false. FALS, prețurile la alimentele de bază nu au crescut cu 17,8% față de ianuarie 2023, anunță PSD.

„Un studiu, cu o metodologie îndoielnică, fără legătură cu evaluările statistice realizate de instituțiile statului român, promovează ideea că, în ianuarie, majorarea prețurilor la alimentele de bază a ajuns la aproximativ 18% față de perioada similară a anului trecut. Studiul a fost promovat de 2 site-uri, fără referințe clare statistice”, a transmis PSD pe Facebook.

Potrivit PSD, datele reale furnizate de INS sunt diferite.
„DATELE REALE: Conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, prețurile de consum ale produselor alimentare erau în luna decembrie 2023 mai mari cu 5,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dacă ne raportăm la momentul introducerii măsurii PSD de limitare a adaosului comercial la alimentele de bază, prețurile la produsele alimentare erau în luna decembrie mai mici cu -1,32% față de cele din luna iunie 2023”, a mai anunțat PSD.
În privința veniturilor salariale, cele mai recente date INS indică o creștere a câștigului salarial mediu net cu 15,1% în luna noiembrie 2023, față de aceeași lună din anul precedent. Totodată, în intervalul precizat, câștigul salarial real (respectiv ceea ce depășește rata inflației) a fost mai mare cu 7,9%, a precizat PSD.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, însoțit de șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad și șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, au vizitat Șantierul Naval Damen din Galați.

Delegației conduse de ministrul Apărării i-au fost prezentate cele mai importante proiecte de nave militare  din portofoliul șantierului din Galați.

De asemenea, au fost prezentate proiectele de arhitectură navală, dar și cele de proiectare și inginerie navală dezvoltate pentru forțele navale ale diferitelor țări contractante făcute de cei peste 185 de ingineri români din cadrul Marine Engineering Galați (MEGA), companie care funcționează pe platforma șantierului din Galați.

În cadrul discuțiilor cu reprezentanții companiei, ministrul Angel Tîlvăr a evidențiat faptul că, prin activitatea desfășurată prin cele două șantiere – de la Galați și Mangalia, prin soluțiile de proiectare navală dezvoltate în România și prin celelalte operații complexe cerute de producția navelor, Damen își aduce contribuția la economia României, prin crearea unui număr important de locuri de muncă și transfer tehnologic de vârf.

„Faptul că un operator economic de nivel global are o amprentă atât de consistentă în România aduce beneficii nu doar acționariatului firmei, ci și țării noastre. Crearea a peste 1.500 de locuri de muncă, multe dintre ele de înaltă calificare precum si atragerea de comenzi importante de la guverne ale unor țări membre NATO, UE sau din alte părți ale lumii, aduc prestigiu și beneficii nu doar companiei, ci și Galațiului și României,” a declarat Angel Tîlvăr.

Ministrul Apărării a remarcat și importanța deciziilor Damen de a-și forma pe plan local atât specialiștii de înaltă calificare, implicați în procesele de proiectare, cât și forța de muncă angrenată în producția navelor, prin colaborarea cu învățământul superior ingineresc românesc sau prin propriul centru de formare a specialiștilor înființat în cadrul șantierului de la Galați.

„România are o tradiție solidă și îndelungată în domeniul industriei de apărare, în toate dimensiunile sale, inclusiv în construcția de nave militare, de aceea Guvernul României încurajează și sprijină inițiativele de atragere și formare de specialiști români în domenii atât de importante”, a arătat ministrul Tîlvăr.

Ministrul apărării naționale a subliniat de asemenea că, în contextul actual de securitate, cu multiple provocări în regiune, dotarea Armatei României cu tehnologii moderne produse în țară are importanță strategică. 

„Comportamentul agresiv al Federației Ruse, care a culminat cu invazia Ucrainei, a transformat, din păcate, regiunea Mării Negre într-o zonă de conflict. Această nouă realitate impune regândirea și adaptarea posturii noastre de securitate navală. Forțele Navale Române au în derulare programe de înzestrare importante care le vor permite să-și îndeplinească mai eficient misiunile. Preocuparea permanentă a MApN este ca aceste programe să ofere cât mai multe oportunități pentru industria de apărare din România, cu beneficii concrete pentru economia națională. Această abordare este relevantă și din punct de vedere strategic, pentru că prin producerea în țară se asigură siguranța și securitatea aprovizionării cu echipamente esențiale și a mentenanței acestora pe întreaga durată de viață”, a arătat Angel Tîlvăr.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că în martie vor începe lucrările pe Lotul 3 al Autostrăzii Moldova.

Anunțul a fost făcut pe pagina de Facebook. Lucrarea ar trebuie să fie gata peste 20 de luni de la deschiderea șantierului.

„Pe data 1 martie încep lucrările și pe Lotul 3 al Autostrăzii Moldova (#A7)! Asocierea de constructori turci are la dispoziție 1,09 miliarde de lei (fără TVA) și 20 de luni pentru construcția celor 13,90 km de autostradă”, a explicat Grindeanu.

Potrivit ministrului, pe traseul lotului finanțat prin PNRR, care „se desfășoară între Dumbrava (județul Prahova) și intersecția și Municipiul Buzău, se vor construi: un nod rutier (Spătaru) la intersecția cu DN 2, un nod rutier (Buzău) la intersecția cu DN 2B, 6 poduri și un pasaj superior peste CF triaj și peste DN 2B”.
Acesta este ultimul din cele 13 loturi ale A7 (între Ploiești și Pașcani, finanțate prin PNRR) care intră în execuție și pe care trebuie să se circule cel mai târziu în anul 2026.