Premierul desemnat Eugen Tomac a prezentat luni primele nume luate în calcul pentru viitorul Guvern tehnocrat, precizând că procesul de selecție a miniștrilor este încă în desfășurare și că pentru fiecare portofoliu analizează mai multe variante.

Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unei echipe de profesioniști capabili să preia rapid responsabilitățile guvernării.

„Încerc să aduc o echipă de profesioniști pentru că țara are nevoie în momentul de față de oameni foarte bine pregătiți care știu ce au de făcut din a doua zi”, a afirmat premierul desemnat.
Acesta a precizat că lista finală a Cabinetului nu este încă definitivată. „Pentru fiecare minister vreau să am cel puțin două-trei propuneri”, a explicat Tomac, adăugând că discuțiile pentru completarea formulei guvernamentale vor continua în următoarele zile.

În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Externe, Tomac a anunțat că are în vedere nume cu experiență diplomatică la nivel înalt. El l-a menționat pe actualul secretar de stat Luca Niculescu, despre care a spus că a contribuit la promovarea obiectivelor strategice ale României, inclusiv procesul de aderare la OCDE. De asemenea, premierul desemnat a precizat că ambasadorul României la NATO, Dănuț Neculăescu, și-a exprimat disponibilitatea de a prelua portofoliul Externelor.

Pentru alte ministere, Tomac a anunțat că îi propune pe profesorul Adrian Papahagi la conducerea Ministerului Culturii și pe sociologul Vladimir Ionaș la Ministerul Dezvoltării.

„Doar pentru o parte din membrii viitorului cabinet lucrurile s-au încheiat în ceea ce privește discuțiile. Pentru câteva ministere urmează ca azi și mâine, cel târziu miercuri, să finalizez formula de cabinet”, a declarat acesta după consultările purtate cu reprezentanții Partidului Național Liberal.
Premierul desemnat a început luni negocierile cu formațiunile parlamentare în vederea obținerii unei majorități care să susțină învestirea Guvernului în Parlament.
Potrivit unor surse politice, structura viitorului Executiv ar putea include următoarele nume:
Vicepremier – Radu Burnete;
Vicepremier și ministru al Educației – Sorin Costreie;
Ministrul Afacerilor Externe – Luca Niculescu;
Ministrul Apărării Naționale – Mihnea Motoc;
Ministrul Dezvoltării – Vladimir Ionaș;
Ministrul Finanțelor – o propunere din zona Băncii Naționale a României sau economistul Bogdan Glăvan;
Ministrul Transporturilor – Ionuț Laurențiu Mașala;
Ministrul Energiei – Sorin Elisei;
Ministrul Muncii – Diana Morar;
Ministrul Agriculturii – Nicolae Istudor;
Ministrul Mediului – Teodor Dulceață;
Ministrul Culturii – Adrian Papahagi;
Ministrul Justiției – Cosmin Alexandru Soare-Filatov.
Componența finală a Guvernului urmează să fie prezentată după încheierea negocierilor politice și validarea candidaturilor pentru portofoliile rămase vacante.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat luni că liberalii vor decide la mijlocul acestei săptămâni dacă vor susține în Parlament Guvernul pe care încearcă să îl formeze premierul desemnat Eugen Tomac.
Declarația a fost făcută după întâlnirea dintre conducerea Partidului Național Liberal și premierul desemnat, desfășurată la sediul formațiunii.

„Am spus lucrurile direct, fără ocolișuri”, a declarat Ilie Bolojan la finalul discuțiilor.

Liderul liberal a precizat că membrii grupurilor parlamentare ale PNL vor fi informați luni cu privire la concluziile întâlnirii, urmând ca decizia oficială privind susținerea sau respingerea viitorului Cabinet să fie luată în cadrul unei reuniuni a Biroului Național.

„La mijlocul acestei săptămâni, miercuri sau joi, vom convoca Biroul Național pentru a lua o decizie”, a transmis Bolojan.

Președintele PNL a reiterat poziția formațiunii potrivit căreia un executiv fără o susținere politică clară nu poate asigura stabilitatea necesară pentru implementarea reformelor.

„Am prezentat perspectiva noastră. Un astfel de guvern care nu se bazează pe o susținere politică explicită nu este o soluție pentru România (...) nu poate duce la capăt reforma de care are nevoie România”, a afirmat liderul liberal.
Întâlnirea face parte din seria consultărilor începute de premierul desemnat Eugen Tomac cu partidele parlamentare, în vederea obținerii sprijinului necesar pentru învestirea noului Guvern.
Tomac urmează să continue negocierile cu reprezentanții formațiunilor parlamentare și în cursul zilei de marți.

Contractele de muncă part-time ar urma să fie impozitate în funcție de venitul efectiv realizat începând cu 1 ianuarie 2027, după ce proiectul de lege care elimină actuala supraimpozitare a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.

Anunțul a fost făcut de deputata PNL Raluca Turcan, inițiatoarea proiectului, care a precizat că actul normativ urmează să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.
Potrivit proiectului, contribuțiile și taxele aferente contractelor cu timp parțial vor fi calculate la nivelul veniturilor efectiv obținute de angajați, și nu raportat la salariul minim pe economie, așa cum prevede legislația actuală în anumite situații.

Raluca Turcan susține că măsura va contribui la stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în această categorie la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit parlamentarului liberal, contractele de muncă part-time reprezintă un instrument important pentru integrarea pe piața muncii a tinerilor, studenților, persoanelor aflate în reconversie profesională sau a celor care nu pot lucra cu normă întreagă.
Turcan a arătat că doar 2,9% dintre contractele de muncă din România sunt cu timp parțial, comparativ cu media Uniunii Europene de 17,1%, susținând că actualul regim fiscal descurajează utilizarea acestui tip de contracte.
Proiectul legislativ urmează să intre în dezbaterea și votul final al Camerei Deputaților. Dacă va fi adoptat, noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Guvernul României a aprobat un memorandum care prevede majorarea cheltuielilor salariale și suplimentarea personalului în cadrul Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR S.A.), în contextul extinderii proiectelor de infrastructură rutieră.

Documentul prevede creșterea cheltuielilor de natură salarială față de nivelul realizat în 2025, ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, precum și suplimentarea organigramei cu 66 de posturi noi.
Potrivit actului aprobat, vor fi ocupate și nouă posturi vacante, măsurile fiind motivate de necesitatea consolidării capacității administrative și tehnice a companiei.

Executivul susține că decizia are ca obiectiv susținerea implementării proiectelor de investiții în infrastructura rutieră și asigurarea resurselor umane necesare pentru derularea eficientă a programelor aflate în desfășurare.
Memorandumul include și prevederi privind exceptarea CNIR de la anumite limitări privind cheltuielile de personal, în conformitate cu legislația în vigoare.

Măsurile vin în contextul intensificării proiectelor de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel național și al nevoii de accelerare a implementării acestora.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat joi pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, în încercarea de a pune capăt crizei politice declanșate după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Anunțul a fost făcut la Palatul Cotroceni, după mai multe săptămâni de consultări și negocieri cu partidele parlamentare. Șeful statului a declarat că actualul context politic impune identificarea unei soluții care să permită formarea rapidă a unui nou Executiv și depășirea blocajului instituțional.

„Îl desemnez pe domnul Eugen Tomac pentru a forma Guvernul din poziția de prim-ministru”, a anunțat președintele.
Premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a negocia o majoritate parlamentară, pentru a alcătui lista miniștrilor și pentru a prezenta programul de guvernare în Parlament, unde va avea nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestirea noului Cabinet.

Desemnarea lui Tomac vine într-un context politic complicat, în condițiile în care niciun bloc politic nu dispune de o majoritate clară. În ultimele săptămâni, numele europarlamentarului a fost vehiculat constant ca variantă favorită pentru Palatul Victoria, însă susținerea parlamentară necesară rămâne incertă.

În declarația sa, Nicușor Dan a susținut că tensiunile dintre partidele care au format coaliția de guvernare în 2025 au afectat capacitatea acestora de a colabora și de a găsi o soluție comună pentru viitorul Executiv. Președintele a afirmat că interesul național trebuie să prevaleze în fața intereselor de partid și a cerut formațiunilor politice să dea dovadă de responsabilitate în perioada următoare.
Eugen Tomac, în vârstă de 44 de ani, este europarlamentar și unul dintre liderii Partidului Mișcarea Populară. El va începe imediat consultările cu formațiunile parlamentare pentru identificarea unei majorități care să permită instalarea noului Guvern.

Europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de investiții masive pentru a-și recâștiga competitivitatea economică, în contextul tranziției energetice și al diferențelor structurale dintre regiunile blocului comunitar.

Declarațiile au fost făcute în cadrul Green Transition Forum 6.0, desfășurat la Sofia, unde oficialul european a subliniat că principalul obiectiv al UE rămâne creșterea competitivității.

„Raportul Draghi este clar: Uniunea Europeană are nevoie de 750–800 de miliarde de euro suplimentare anual pentru a-și recâștiga competitivitatea, dintre care aproximativ 450 de miliarde pentru tranziția energetică și 157 de miliarde pentru digitalizare”, a precizat Dan Nica.

Acesta a adăugat că actualul Fond European pentru Competitivitate, estimat la aproximativ 234 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani pentru toate statele membre, este insuficient raportat la necesarul identificat.
Eurodeputatul a atras atenția și asupra diferențelor de preț la energie între regiunile Uniunii Europene, menționând că Sud-Estul Europei continuă să plătească prețuri mai ridicate decât alte zone, în pofida stabilizării recente a pieței.
„Deși prețurile s-au mai temperat, decalajele dintre Sud-Estul și Centrul Europei persistă”, a afirmat Nica.
În opinia sa, soluțiile vizează modernizarea rețelelor energetice, extinderea interconectărilor, o mai bună coordonare regională și aplicarea consecventă a regulilor europene existente.

Ministerul Afacerilor Interne a semnat contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro, prin programul european SAFE, pentru modernizarea capacităților de intervenție, mobilitate și protecție civilă.

Potrivit unui comunicat al instituției, investițiile vizează consolidarea capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale precum mobilitatea militară, managementul victimelor multiple, protecția CBRNe (chimică, biologică, radiologică, nucleară și explozivă), evacuarea în masă, intervenția aeriană și navală, comunicațiile critice și securitatea informatică.

Cea mai mare parte a fondurilor, peste 431 de milioane de euro, este alocată managementului victimelor multiple și protecției CBRNe. Alte peste 292 de milioane de euro vor fi utilizate pentru gestionarea evacuărilor în masă, iar peste 121 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de comunicații. Totodată, peste 115 milioane de euro sunt destinate achiziției de autospeciale, iar peste 10 milioane de euro proiectelor de mobilitate militară.
Printre cele mai importante contracte semnate se numără achiziția a două aeronave tactice Leonardo C-27J Spartan NG, în valoare de 245 de milioane de euro, a 12 elicoptere Airbus, pentru peste 280 de milioane de euro, precum și a unui simulator modern de zbor, evaluat la peste 43 de milioane de euro. Echipamentele vor fi utilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

În domeniul mobilității, MAI a contractat achiziția a 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze cu 8+1 locuri, furnizate de Grupul Renault, în baza unui contract de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule destinate intervențiilor în cazul incidentelor cu victime multiple.
Reprezentanții ministerului susțin că investițiile contribuie la creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și la consolidarea rezilienței instituționale în contextul provocărilor actuale de securitate.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că Armata României nu a putut doborî drona rusească de tip Geran-2 care a căzut în municipiul Galați, deoarece interceptarea acesteia ar fi putut provoca pagube mai mari în zona urbană sau ar fi riscat extinderea incidentului în afara teritoriului României.

„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis Miruță într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, acestea fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Miruță a precizat că, după incident, a informat atât președintele României, cât și aliații NATO. El a anunțat că a avut o discuție telefonică și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că România lucrează împreună cu aliații la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic și a subliniat necesitatea achiziției unor noi sisteme de apărare antiaeriană.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, a transmis Miruță, susținând că actuala conducere a ministerului a continuat programele de înzestrare militară și că România are acum, prin programul SAFE, opt sisteme de apărare antidronă în procedură de achiziție.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu. Două persoane au suferit răni ușoare și au fost transportate la spital pentru investigații. Locatarii imobilului au fost evacuați după incident.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare pentru construirea unui nou Ambulatoriu la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci, investiția fiind estimată la aproximativ 44 de milioane de lei.
Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sănătate 2021–2027 și presupune construirea de la zero a unei clădiri moderne, complet echipate, destinată acordării serviciilor medicale în regim ambulatoriu pentru peste 120.000 de locuitori din Tecuci și localitățile limitrofe.

Potrivit autorităților județene, noul ambulatoriu va avea o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 de metri pătrați și va include 49 de cabinete medicale pentru specialități precum Pediatrie, Chirurgie generală, Cardiologie, Ortopedie, Dermatologie, Diabet, Obstetrică-Ginecologie, Neurologie, Gastroenterologie și Oftalmologie.

Unitatea medicală va fi dotată cu peste 300 de echipamente și aparate medicale moderne, printre care aparate digitale de radiologie, ecografe performante, analizatoare automate de imunologie și echipamente pentru intervenții minore.
Proiectul include și măsuri pentru eficiență energetică, precum instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare pentru apă caldă, sisteme de ventilare cu recuperare de căldură și monitorizare inteligentă a consumurilor.
„Astăzi am semnat contractul de finanțare pentru construirea unui nou Ambulatoriu la Spitalul «Anton Cincu» din Tecuci — un proiect esențial pentru sănătatea celor peste 120.000 de oameni din municipiu și din localitățile din jur”, a declarat Costel Fotea.
În paralel cu aprobarea finanțării, a fost derulată și procedura de licitație, iar lucrările ar urma să înceapă cel târziu în luna noiembrie, potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat joi lansarea unui nou pachet de reformă în sistemul medical, care prevede schimbarea modului de finanțare a spitalelor, organizarea mai flexibilă a acestora și o nouă metodologie de repartizare a paturilor la nivel județean.

Reforma este construită pe trei acte normative, respectiv trei ordine de ministru, care vor produce modificări majore în funcționarea sistemului sanitar.
Principala schimbare vizează finanțarea spitalelor. Potrivit Ministerului Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unitățile medicale vor fi finanțate în funcție de serviciile medicale acordate și de numărul pacienților tratați, fără a se mai ține cont de numărul de paturi existente.

„Trecem de la un model rigid, centrat pe numărul de paturi, la un model eficient, în care finanțarea urmează serviciul medical și pacientul tratat. Nu vom mai penaliza spitalele performante pentru că tratează mai mulți pacienți. Performanța trebuie susținută, nu sancționată”, a declarat Cseke Attila.
Noul mecanism elimină sistemul prin care spitalele care depășeau nivelul contractat de servicii medicale erau dezavantajate financiar, deși gestionau activitate medicală intensă și cazuri complexe.
Reprezentanții Ministerului Sănătății susțin că măsura va stimula spitalele să trateze mai mulți pacienți și să crească eficiența serviciilor medicale.
În paralel, Ministerul Sănătății va adopta alte două ordine de ministru pentru flexibilizarea organizării spitalelor. Astfel, secțiile spitalicești vor putea fi înființate de la minimum 23 de paturi, față de 25 în prezent.

De asemenea, noul mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean va permite o distribuție mai echilibrată a resurselor medicale, în funcție de specificul fiecărei zone și de presiunea asupra serviciilor de sănătate.
Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, după aplicarea noii metodologii, 98,19% dintre spitale vor beneficia de o estimare pozitivă pentru anul 2026 comparativ cu realizările din 2025.
Ministrul interimar al Sănătății a precizat că măsurile nu vor afecta calitatea serviciilor medicale și nici accesul pacienților la îngrijire, ci urmăresc crearea unui sistem medical mai eficient și mai adaptat nevoilor populației.