Primăria municipiului Galați informează că Trenul Regal va sosi în Gara Galați, marți, 10 mai 2022, în cadrul unei călătorii simbolice în contextul celebrării Zilei Regale și a Zilei Independenței Naționale. Delegația Casei Regale este formată din Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, Alteța Sa Regală Principele Radu, împreună cu Alteța Sa Regală Principesa Sofia. Trenul Regal va ajunge la Galați la ora 16.14 și va fi întâmpinat de autoritățile locale. Accesul publicului și al presei este liber, iar după încheierea ceremonialului sosirii Trenul Regal va putea fi vizitat de către public timp de două ore.

 „Suntem onorați să întâmpinăm Familia Regală și apreciem deschiderea de a veni la Galați cu Trenul Regal, un simbol și un adevărat muzeu. Mă bucur că orașul nostru a fost ales în premieră ca destinație în acest itinerariu,” a declarat Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

 Miercuri, 11 mai 2022, Familia Regală va vizita sediul Crucii Roșii Române, Centrul de zi pentru copii Sfântul Spiridon și Combinatul siderurgic Liberty Galați.

Cu acest prilej, sediul Primăriei municipiului Galați va găzdui în parteneriat cu Consiliul Județean și o expoziție de fotografie din colecțiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”. 

Trenul Regal este cel mai vechi tren regal aflat în funcțiune din întreaga lume. Acesta a fost dat în folosință Familiei Regale, în anul 1928, și a fost gândit ca un mijloc de transport pentru Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, în vizitele pe teritoriul României Mari. Din 2012, acesta a redevenit un mijloc de conectare între comunitățile locale și Familia Regală.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, a transmis un mesaj de Ziua Europei, cunoscută sub numele ”Ziua Schuman”. 

„La 9 mai1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania de Vest, plan ce elimina rivalitățile seculare dintre cele două state. În fapt acesta este momentul în care s-a născut Uniunea Europeană. Ziua Uniunii Europene este o sărbătoare anuală a solidarității, o zi a marii comunități din care fac parte toți cetățenii UE, o sărbătoare a păcii și unității. Anul acesta, în contextul războiului din Ucraina, Europa a dat dovadă, mai mult decât oricând de solidaritate sprijinind populația nevoită să fugă din calea războiului.

România că stat european a intrat în atenția Uniunii Europene și a întregii comunități internaționale prin solidaritatea românilor cu populația ucraineană care și-a părăsit țară în urmă invaziei ruse, prin grijă și căldură cu care au fost primiți de românii din orașele de granița, în casele lor, în centre de refugiați oferindu-li-se tot sprijinul”, a transmis pe pagina sa de Facebook, Viorica Sandu.

În acest an Ziua Europei coincide și cu finalul Conferinței privind viitorul Europei, în a cărei Sesiune finală din Strasbourg va fi prezentat Raportul final privind viitorul Europei, președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Raportul va juca un rol semnificativ în stabilirea viitoarei agende a UE.

• Ziua Independenței României: În România dată de 9 mai are semnificație istorică, fiind ziua în care la 1877 s-a proclamat Independența de stat.

La 9 Mai 1877 Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul țării: “Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. Independența ce a fost consfințită și apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forțelor militare turcești și recunoscută apoi de puterile europene.

• Ziua Victoriei– sfârșitul celui de-al doilea război mondial

„9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Din păcate după 77 de ani de la sfârșitul ultimului război mondial suntem contemporani cu un război nedrept, o demonstrație de forță care a bulversat viețile a milioane de oameni” , a adăugat deputatul Viorica Sandu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis luni, 9 mai 2022, un mesaj cu ocazia Zilei Europei. „Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO”, a afirmat președintele Iohannis.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Ziua Europei ne găsește anul acesta într-un context complet redefinit. După provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la granițele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri fără precedent în existența Uniunii, când este pusă la încercare însăși capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcția europeană: pacea.

Menținerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanție a stabilității care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți. Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul națiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică și socială, de solidaritate și angajament activ la construcția proiectului european.

Din păcate, unda de șoc a războiului neprovocat și ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în fața unei realități radical diferite de cea în care am acționat până în prezent.

Astăzi, consecvenți spiritului și modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeași conștiință vizionară pe care au avut-o personalitățile fondatoare ale Uniunii. Cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință”.

Pentru a ne ridica la înălțimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem și o ajustare a priorităților de acțiune la marile provocări contemporane.

În consonanță cu această viziune, la un deceniu și jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluții, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte.

Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susținut pentru întărirea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea și stabilitatea lor. Sprijinul și susținerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate.

În același timp, trebuie să investim mai multă atenție și resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului și viitorului, care depășesc sfera militară convențională și se extind la spațiul cibernetic și la amenințări de tip hibrid. Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune și investiții semnificative în educație și dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar și mobilizarea efortului comun la nivel național pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securității alimentare va reclama o acțiune eficientă în direcția reducerii dependențelor la nivelul Uniunii Europene, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor celor mai vulnerabile.

Criza actuală a relevat și necesitatea întăririi securității energetice a Uniunii Europene. Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investițiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare și în producerea de energie regenerabilă, precum și demersurile de consolidare a conectivității energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică.

Actualul război este și unul îndreptat împotriva tuturor principiilor și valorilor europene care constituie esența și liantul construcției europene – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Lecțiile învățate din istoria noastră ne-au arătat că, în absența principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic.

La 15 ani de la aderare, națiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu și a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană și protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societății noastre, va fi forța motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene.

La mulți ani, Europa!

La mulți ani, România!”, este mesajul transmis de șeful statului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va finanța, prin Programul Operațional Competitivitate, microgranturi și granturi pentru capital de lucru în valoare de 300 milioane euro pentru sectorul agroalimentar. Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi Ordonanța de urgență care reglementează acordarea acestui sprijin, inițiată de MIPE împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT).

 Finanțările sunt acordate în contextul în care sectorul agroalimentar a fost semnificativ afectat de criza economică generată de pandemia de COVID–19. Măsura face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, adoptat de Guvernul României în vederea atenuării efectelor negative ale crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru populație.

 „Ne-am asumat prin programul ‘Sprijin pentru România’ că vom garanta securitatea alimentară a românilor. Fermierii aveau mare nevoie de acest ajutor, pe care îl vom oferi sub formă de granturi pentru capital de lucru. Este datoria noastră să sprijinim industria alimentară și activitățile de piscicultură, acvacultură și agricultură, întrucât vorbim despre un sector care cuprinde în acest moment peste 26.000 de agenți economici, cu aproximativ 263.000 de angajați”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

 Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este prevăzut un buget de 250 milioane euro.

 Microgranturile vor fi acordate de MADR, administrator al schemei de ajutor de stat, în parteneriat cu Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Valoarea microgranturilor va fi de 5.000 euro, iar acestea vor putea fi contractate de microîntreprinderi, IMM-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte sunt selectate la finanțare în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul solicitantului aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita fondurilor alocate.

 Granturile pentru capital de lucru vor fi acordate de MAT, administrator al schemei de ajutor de stat, în parteneriat cu agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului (AIMMAIPE).

 Valoarea granturilor pentru capital de lucru va fi de:

• 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și

33.350 euro;

• 15% din cifra de afaceri, fără a depăși suma de 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 33.350 euro.

 Beneficiarii vor trebui să asigure cofinanțare în valoare de 15% din grantului solicitat. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăți agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate și își desfășoară activitatea în agricultură, piscicultură și acvacultură, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia.

Cererile pentru contractarea de finanțări vor fi depuse în cadrul apelurilor de proiecte ce vor fi lansate de MADR pentru microgranturi, respectiv de MAT pentru granturi pentru capital de lucru, prin intermediul platformei IMM Recover.

Avansează lucrările la parcul de aventură pe care Consiliul Județean Galați îl amenajează în Pădurea Gârboavele, în cadrul unei investiții cu fonduri europene.

„Se lucrează deja la montarea traseelor și a jocurilor, care înseamnă sute de elemente interconectate printre arbori”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În Pădurea Gârboavele va fi construit un parc de aventură, în care gălățenii se vor putea distra, vor putea face diverse activități sportive și se vor relaxa în aer liber pe mai bine de 8 hectare.

„Vor fi amenajate 15 trasee de aventură, cu sute de elemente interconectate prin arbori, la diferite înălțimi, fiecare traseu având un anumit grad de dificultate. Astfel, după ce lucrările vor fi finalizate și vor fi obținute toate autorizațiile, gălățenii, atât cei mici, cât și adulții, vor putea încerca trasee precum <scara amiralului>, <fusurile suspendate> sau <podul Tibetan>.
De asemenea, în noul parc de agrement vor fi amenajate două tiroliene, una de 150 de metri și cealaltă de 180 de metri”, a adăugat Costel Fotea.

Valoarea investiției este de 1.601.830 de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, vineri, convorbiri cu președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda, aflat în vizită oficială în România. Discuțiile s-au axat asupra situației din Ucraina, impactului asupra sectorului energetic european și importanței implementării comune a sancțiunilor la adresa Rusiei.

Premierul a confirmat contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO, inclusiv prin participarea la misiunea de poliție aeriană a Alianței în zona baltică, începând cu 2023.

Cei doi demnitari au subliniat, în acest context, că statele membre UE trebuie să diversifice rapid sursele de energie pentru eliminarea dependenței energetice a Uniunii și să lucreze pentru implementarea de soluții care să amelioreze conectivitatea.

Prim-ministrul Ciucă a prezentat experiența României în sectorul energiei nucleare, arătând disponibilitatea cooperării în domeniu cu Lituania.
De asemenea, țara noastră este interesată să beneficieze de experiența recentă a Lituaniei în pregătirea aderării la OCDE, precum și de colaborarea în sectorul tehnologiei financiare.

Premierul României a menționat că Republica Moldova necesită sprijin financiar în vederea gestionării crizei umanitare și pentru a își consolida securitatea energetică.
Totodată, șeful Executivului a pledat în favoarea susținerii cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.

Parlamentul European a votat rezoluția prin care solicită Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la Uniunea Europeană.

6 din cele 7 grupuri politice au votat în favoarea demarării demersurilor privind integrarea Moldovei în UE.

”Victorie a PNL și EPP! O rezoluție cât o revoluție pentru Republica Moldova. Un vot istoric azi la Strasbourg: Republica Moldova este susținută pentru a primi statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Demersurile în susținerea Rezoluției făcute de Delegația EPP România au presupus cel mai intens efort de negociere in materie de politică externă făcut pe căi parlamentare. Rezoluția (vot aproape in unanimitate) se referă nu doar la obținerea statutului de țara candidata, dar și la accesul fraților noștri de peste Prut la Piața Comună. 

Mă bucur ca prietenii și colegii noștri din UE au înțeles asta. Doamna Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, va vorbi in Parlamentul European in aceasta luna si urmează proiecte majore pentru frății noștri. Investiții, locuri de munca, progres. Zarurile au fost aruncate!”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la Palatul Cotroceni pe Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei. 

Cei doi șefi de stat au discutat despre războiul din Ucraina, parteneriatul bilateral dintre cele două țări, dar și despre susținerea Republicii Moldova.

„Consultările noastre de astăzi au confirmat încă o dată că relația bilaterală privilegiată, cu caracter strategic, dintre România și Germania este foarte puternică și are perspective foarte bune, în pofida perioadei actuale dificile, marcate de multiple provocări, mai ales pe plan securitar. Legăturile noastre economice sunt foarte strânse, Germania fiind, de mulți ani, primul partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească.

Astfel, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră, prin măsuri concrete, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic umanitar de la Suceava. Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene și al statelor membre să continue, atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni. Am prezentat totodată măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului, prin țara noastră, al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare, către piețe terțe. Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancțiuni pentru Rusia și a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internațional. Presiunea trebuie să se intensifice, pentru ca Rusia să înceteze invazia și să pună capăt agresiunii”, a declarat Iohannis.

Montajul tablierului la Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, avansează bine, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu. Podul suspendat peste Dunăre este construit în proporţie de peste 60 la sută.

„Au sosit în șantier 32 de tronsoane de tablier. 10 au fost montate deja, pe zona centrală a podului.  Alte câte 5 elemente de tablier au fost sudate la sol, la fiecare pilon (de pe malul dinspre Brăila și de pe malul dinspre Tulcea). 6 tronsoane au fost montate între blocurile de ancoraj și piloni, pe ambele maluri. Alte 6 tronsoane, 3 pe fiecare mal, se sudează și se pregătesc de montaj, lângă blocurile de ancoraj”, a anunțat Irinel Scrioșteanu, pe pagina sa de Facebook.

În total vor fi 86 de segmente de tablier metalic ce vor fi montate. Acestea vor forma structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Segmentele de tablier metalic au fost realizate la șantierul naval Brăila.

Continuă lucrările și la drumurile de acces, atât pe malul dinspre Tulcea, cât și pe cel dinspre Brăila.

„Având în vedere promisiunea constructorului de a termina lucrarea, până în decembrie anul acesta, depunem toate eforturile pentru a-l sprijini să-și respecte angajamentul”, a transmis Scrioșteanu.

Investiția presupune amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, marți, 3 mai, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a participației companiei Exxon aferente perimetrului Neptun Deep.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat, la sediul Guvernului României, contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentând 100% din capitalul social) de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ROMGAZ S.A. din data de 28.04.2022, iar finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condiţiilor suspensive din contract. Preţul de achiziţie achitat de către ROMGAZ va fi de 1.060.000.000 USD, putând fi ajustat conform mecanismelor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare acțiuni.

”Tranzacția în valoare de peste 1 miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susține investițiile vitale în energie și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul românilor și economiei românești.  Noua lege off-shore dezbătută în Parlament în ritm accelerat deblochează investiții vitale pentru asigurarea resurselor de gaze naturale. Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic pe care o are Guvernul României, bazată pe investiții, o abordare pro-business și stabilitate, va repoziționa România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

„Astăzi, prin semnarea contractului dintre ROMGAZ S.A. și ExxonMobil, România a făcut un pas uriaș pentru asigurarea securității și independenței energetice. În actualul context geopolitic nu mai avem timp de pierdut. Vom face eforturile necesare pentru a grăbi începerea exploatării, pentru a consuma gazul românesc. Da, așa cum am spus, românii vor avea gaz românesc în case. Și nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual al consumului intern. Și un alt aspect foarte important: țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională”, a afirmat Ministrul Energiei, Virgil Popescu.